Risipa de hrană în România a devenit o problemă socială majoră, datele statistice evidenţiind faptul că aruncăm anual circa 250 kg de alimente pe cap de locuitor, a declarat miercuri, 6 aprilie, Teodor Mitrana, director al Asociaţiei MaiMultVerde, cu ocazia lansării proiectului „România împotriva risipei de hrană”. El a spus că aceste date situează ţara noastră peste media europeană — 150 kg de alimente aruncate pe cap de locuitor.
„Vrem să dăm startul unui proiect cofinanţat cu fonduri elveţiene prin programul de cooperare cu România şi ne propunem să facem un studiu legat de ceea ce înseamnă risipa alimentară, să identificăm soluţii de stopare a acestei probleme. Nu există încă la nivel naţional date statistice pe acest subiect, ceea ce se ştie este la nivel european, nu există o listă clară a barierelor pe care le întâmpină toţi membrii lanţului valoric, de la producători la cumpărători, în prevenirea şi reducerea acestei risipe alimentare. (…) Trebuie să vedem de ce schimbări este nevoie în România”, a afirmat Mitrana, subliniind că datele cercetării vor oferi şi un suport real unor modificări legislative.
În cadrul proiectului vor fi realizate un studiu privind risipa de hrană în România şi o campanie de informare ce se va extinde în Bucureşti şi alte cinci oraşe — Craiova, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi şi Constanţa.
„Să ne înţelegem, pierderile până la un punct sunt inevitabile, de 10%, dar a vorbi de pierderi de 30-50% sunt diferenţe foarte mari şi trebuie găsite soluţii”, a menţionat directorul Asociaţiei MaiMultVerde.
Potrivit lui Teodor Mitrana, stoparea risipei de alimente se poate face prin intermediul restaurantelor, care pot reduce porţiile şi prin schimbarea mentalităţii oamenilor.
„Sunt mulţi oameni care mănâncă cele două feluri şi eventual desert, dar cum sunt acum porţiile în restaurante nu le poţi mânca pe toate. Există soluţia simplă de a lua acasă ceea ce rămâne, pentru că nu este nicio ruşine, deşi în cultura noastră poate părea jenant, dar nu, nu este nimic în neregulă cu asta. Este o formă de reducere a risipei. Mai sunt exemple şi credem că în schimbul de experienţă cu partenerii elveţieni vom găsi şi alte soluţii atât pentru nivelul restaurantelor, cât şi al gospodăriilor”, a completat el.
Proiectul, în valoare de 164.464,98 franci elveţieni, este bugetat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă şi se va derula pe un an.
(Sursa: eveste.ro)
