Carmen și Klaus Iohannis au pierdut în instanţă unul dintre imobilele deţinute, iar acum Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu cere Oficiului Judeţean de Cadastru să-i radieze pe cei doi din cartea funciară.
„Prin adresa nr. SBG_DEX 6848 /25.03.2016 Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a solicitat Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta și Johannis Klaus Werner care au avut calitatea de cumpărători”, se arată în răspunsul AJFP transmis Hotnews.
Klaus Iohannis și soția sa au devenit proprietari ai imobilului din str. Nicolae Bălcescu nr. 29, în anul 1999. Raiffeisen a închiriat parterul în 2001, an în care au început și procesele împotriva actualei familii prezidențiale. Procesele au fost deschise de sibienii care, în baza Legii 112/1995, au cumpărat locuințele în care stăteau în calitate de chiriași. Cum familia Iohannis a devenit proprietară, respectivele familii s-au trezit că nu mai au casă. ”Vă dați seama, a fost un proces care durează de 14 ani. Unul dintre cei care au deschis procesul, Oargă, a și decedat între timp”, spune Marius Albin Marinescu. Acesta deținea o bibliotecă ce funcționa cu chirie în casa care a devenit proprietatea familiei Iohannis. În procesul încheiat la Brașov a avut calitatea de intervenient. ”Acum, imobilul respectiv rămâne succesiune vacantă, pe care să o administreze Ministerul Finanțelor. Acest minister trebuie să recupereze chiriile încasate de familia Iohannis, chirii încasate în calitate de proprietar impostor”, arată Marius Albin Marinescu.
Potrivit unei anchete realizată de Rise Project, valoarea totală a chiriilor încasate de familia prezidențială pe urma imobilului din centrul Sibiului este de aproximativ 300.000 de euro.
O istorie care începe în anii ‘70
Imobilul din centrul a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, născuți în comuna Porumbacu de Jos (județul Sibiu). După decesul acestora, în anii ’70, averea le-a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii. Prin urmare, și casa de pe strada Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea Statului Român. În 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea. După anularea acestor contracte, casa ajunge în proprietatea familiei Johannis, care cumpără și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași, rămași fără locuințe, pornesc procese pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt. Procesele nu s-au încheiat nici în ziua de azi.
