Primele trei luni ale anului 2016 au surprins din nou pe plus Aeroportul Iaşi. După ce la sfârşitul anului 2015, dezvoltarea aerogării ieşene s-a concretizat financiar, pentru prima dată în istoria sa, în profit contabil, în primul trimestru al acestui an Aeroportul Iaşi prezintă un nou rezultat financiar pozitiv. Concret, a fost consemnat un profit contabil estimativ, în valoare de 922.353 Ron, faţă de 300.000 Ron, cât a însemnat profitul contabil înregistrat în 2015.
Cu alte cuvinte, Aeroportul Iaşi a reuşit, în această etapă, să se desprindă de finanţarea Consiliului Judeţean, autoritatea tutelară, şi să nu mai folosească bani publici. Astfel, în primul trimestru al anului 2016, pentru activitatea de exploatare a bazei aeroportuare s-a înregistrat un profit contabil în valoare de 569.800 Ron, iar pentru activitatea economică, profitul contabil este de 352.553 Ron.
Marius BODEA, Preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi: „Aeroportul Iaşi demonstrează încă o dată că abordarea unui management orientat spre rezultate, cu planificări, organizări şi monitorizări serioase duce la atingerea profitabilităţii, indiferent dacă vorbim de o întreprindere publică şi indiferent dacă istoria recentă demonstra parcă imposibilitatea atingerii profitabilităţii. Înregistrarea unui rezultat financiar pozitiv de peste 200.000 de euro, doar în primul trimestru din an, este dovada construirii unui mecanism solid de administrare şi valorizare a bazei aeroportuare din Iaşi. Vom reinvesti aceste sume obţinute în elemente de siguranţă şi securitate aeronautică, pe de o parte, însă dorim să investim mai energic în zona de confort pentru pasagerii noştri, cu accent pe accesabilitatea informaţiilor de interes din zonele publice, în mediul online, precum şi în zona de parcare a autoturismelor pasagerilor, prin crearea de fluxuri multiple de acces în parcare, achiziţia de noi parcometre, lărgirea serviciilor complementare din zonă publică şi de aşteptare. Bineînţeles, prioritar este şi realizarea documentaţiilor necesare, startarea investiţiilor în redimensionarea Terminalul 2 de pasageri, pentru a putea face faţă fluxului de pasageri în continuua creştere, precum şi startarea organizării zonei de cargo aeroportuar.”
Totodată, conectivitatea crescută din utimii trei ani a creat premisele creşterii constante a traficului aerian la Aeroportul Iaşi, şi implicit a numărului de pasageri, în condiţiile în care aerogara ieşeana are adresabilitate regională, reuşind să devină atractivă pentru companiile aeriene, prin infrastructura complexă şi modernă, oferind în acelaşi timp multiple oferte de zbor spre 16 destinaţii externe, dar şi interne. Practic, primul trimestru al anului 2016 s-a dovedit a fi profitabil inclusiv în ceea ce priveşte cifrele de trafic înregistrate la Aeroportul Iaşi.
Astfel, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul pasagerilor care au optat pentru serviciile aeroportului ieşean este mai mult decât dublu, ajungând la 143.388, şi e aproape triplu faţă de numărul de călători înregistrat în intervalul similar din 2014.
Marius BODEA, Preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi: „În mod cert, dinamica accelerată de dezvoltare şi creşterea constantă a numărului de călători la Aeroportul Iaşi sunt o provocare pentru noi, însemnând, de fapt, mai multă preocupare şi responsabilitate din partea noastră. Continuarea dezvoltării infrastructurii Aeroportului Iaşi, printr-un proiect vizionar, realizabil în etape în următorii ani, este absolut necesară, ţinând cont că anul acesta va suprinde un trafic de peste 850.000 de pasageri, aproape de trei ori mai mare faţă de anul anterior, iar în 2017 datele companiilor arată că am putea atinge pragul de un milion de pasageri, mai ales că sunt anunţate curse noi, iar unele companii urmează să mărească frecvenţa unor zboruri. În plus, dorim să atragem la Iaşi un număr cât mai mare de pasageri, inclusiv din Republica Moldova şi Ucraina, lucru care se întâmplă deja. Trebuie să înţelegem că această creştere a traficului înseamnă, înainte de toate, mai mult dinamism, mai multă deschidere şi, implicit, multiple posibilităţi de dezvoltare economică a Iaşului, dar şi a întregii regiuni de Nord-Est.”
