Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hiper-marketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Au fost analizate sortimente de parizer fabricate/distribuite de către: Facos, Meda, Agricola, MegaFood-Com, Aldis, Reinert, DiaVist, Recunoştinţa Prodcom, Pick Ungaria, Ifantis, Perfec Poultry Slovenia, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, AIA Italia, Cora, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Perutnina Slovenia, Matache Măcelaru, Caroli, Goodies Meat Production, Rewe și Arterimpex. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Analiza ingredientelor
La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, pulpă de porc, carne de vită, slănină, șoric de porc, emulsie din piele de pasăre, colagen, cașcaval, apă, făină de grâu, fibre de soia, fulgi deshidrataţi de ardei, fibre de mazăre, fibre vegetale din soia şi sfeclă de zahăr, izolat de soia, amidon cartofi, proteină animală din porc, proteină vegetală din soia, proteină vegetală hidrolizată, amidon, proteină din lapte, lapte praf, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, maltodextrină, proteină din soia, sare neiodată, sare cu nitriți, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, ardei roşu, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente.
La unele sortimente de parizer, condimentele sunt înscrise în mod generic și nu este menționat tipul acestora. Având în vedere că unele dintre ele sunt incluse în lista substanțelor alergene, este important să fie cunoscută denumirea lor.
La fabricarea parizerului, în funcție de specie, carnea folosită se regăsește în proporții diferite, astfel:
- Pieptul de pui între 2% și 60%;
- Carnea de pui între 51% și 60%;
- Carnea de pasăre între 5% și 60%;
- Carnea de porc între 4,5% și 84%;
- Carnea de vită – un singur sortiment conţine 11%;
- Carnea de curcan între 17% şi 23%;
- Carnea separată mecanic între 30% și 68%.
La 19% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne folosită la fabricarea acelui sortiment de parizer. La 54% dintre produse s-a folosit carne de pasăre separată mecanic (CSM), iar la 38% dintre acestea nu se precizează această cantitate. CSM este pasta cu granulație fină obținută prin separarea mecanică a cărnii de pe oasele carcasei de pasăre, exclusiv pielea gâtului, ghearele, capetele și organele. Dincolo de definiții, carnea separată mecanic este materie recuperată/regenerată/dezosată prin mijloace mecanice a resturilor rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase și trecută prin presiune înaltă prin site care separă osul masiv de țesuturi comestibile. Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei sub presiune, iar cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip.
Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele ana-lizate variază între 0,99 grame și 3 grame. Dacă consumăm 300 grame de parizer, putem asimila între 2,97 grame sare și 9 grame sare. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și un risc crescut de hipertensiune arterială.
Analiza informațiilor nutriționale
Numai 63% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar la 10% dintre acestea informațiile nutriționale sunt incomplete. Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 138 kcal și 261 kcal. Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 10 grame și 23 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3 grame și 8,4 grame. Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 10 grame și 13 grame.
Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Ce substanțe chimice și aditivi se folosesc
În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 de aditivi alimentari și alte substanțe. Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect. La 79% s-au folosit difosfaţi. 73% sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă. La 73% dintre produsele analizate, gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu. La 50% s-a folosit caragenan, un agent de îngroşare suspect de apariția anumitor afecțiuni medicale. La 37% s-a folosit eritorbat de sodiu. La 33% din produsele analizate s-au folosit trifosfaţi. La 27% s-a folosit acetat de sodiu. La 25% s-a folosit ascorbat de sodiu. La 23% din produsele analizate s-a folosit gumă guar, respectiv polifosfaţi. La 19% din produsele analizate s-a folosit acid citric. La 18% s-au folosit citraţi de sodiu. La 15% din s-a folosit gumă xantan. La 13% s-a folosit izoascorbat de sodiu. La 12% s-a folosit tartrat de sodiu, respectiv lactat de calciu. La 8% din produsele analizate s-a folosit alginat de sodiu, respectiv mono şi digli-ceride ale acizilor graşi. Iar la 8% s-a folosit sulfat de calciu.
Citește mai multe pe România Liberă
