Peste 70 de notificări au ajuns în instanță, băncile nefiind de acord cu predarea caselor de către clienți. Unele bănci nici măcar n-au răspuns notificărilor în termenul legal, alt tertip care ignoră legea. Bancherii își pun ultima speranță în Curtea Constituțională. VIP-uri care „dau în plată”: Luminița Iordache și fostul campion la scrimă, Alin Lupeică.
Băncile contraatacă în urma valului de notificări de dare în plată primite de la ieşenii care doresc să renunţe la imobile pentru a scăpa de povara datoriilor. Creditorii au contestat notificările, la Judecătoria Iaşi fiind înregistrate circa 70 de dosare. Miza pare a fi, însă, invocarea, de către bănci, a unor excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legii.
Toate băncile au depus acţiuni
Ieşenii care doreau să predea imobilele gajate băncilor pentru a scăpa de datorii mai au de aşteptat. După ce au primt zeci de notificări odată cu intrarea în vigoare a Legii dării în plată, creditorii le-au contestat în instanţă. Printre băncile care s-au adresat deja Judecătoriei Iaşi se numără BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Piraeus Bank sau Bancpost, pe rolul instanţei fiind înregistrate deja zeci de de dosare.
Unii creditori au cerut judecătorilor să constate că Legea dării în plată nu se aplică convenţiilor de credit ale unor debitori, că notificările nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege şi au solicitat repunerea părţilor în situaţia anterioară comunicării notificării.
Foarte mulţi români au o asemenea imagine despre bănci, mai ales după ce Banca Naţională a luat partea creditorilor
„Nu îndeplinesc condiţiile”
Spre exemplu, într-o astfel de contestaţie, Banca Transilvania a motivat că una dintre persoanele pentru care a fost notificată să preia un apartament cu trei camere în contul a două credite în valoare totală de 115.500 de franci elveţieni, contractate în 2007 şi 2008, nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de actul normativ. Astfel, instituţia de creditare susţine că debitorul nu a făcut dovada că imobilul adus în garanţie şi pe care doreşte să-l dea în plată „are destinaţia de locuinţă” şi nici că nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care cere aplicarea legii.
Bancă: „Contestăm întreaga procedură”
De asemenea, Banca menţionează şi că, deşi în acest caz formal ar putea fi întrunite condiţiile de admisibilitate, este posibil ca, în realitate, procedura dării în plată să fie inaplicabilă, din perspectiva viciilor de neconstituţionalitate pe care actul normativ le conţine, „vicii care sunt de natură să conducă la lipsa de efecte juridice ale acestei soluţii legislative”. „Înţelegem să contestăm întreaga procedură reglementată de acest act normativ, care presupune darea în plată a imobilului ipotecat şi efectul liberatoriu pentru împrumutanţi”, se mai precizează în documentul citat.
Creditorul este de părere că actul normativ încalcă, printre altele, principiile neretroactivităţii, nediscriminării sau garantării de către stat a dreptului de proprietate privată. Reprezentanţii băncii susţin că noua lege modifică însuşi obiectul contractului de credit încheiat între părţi, element asupra căruia părţile pot dispune în mod liber.
„Era de aşteptat ca băncile să reacţioneze în sensul formulării contestaţiilor, precum şi în sensul criticării dispoziţiilor acestei legi ca fiind neconstituţionale. Pe de altă parte, la Judecătoria Buzău s-a pronunţat deja o soluţie, încă nedefinitivă, în cazul cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate în sensul respingerii acestei cereri ca inadmisibilă.” Irina Mindirigiu, avocat care reprezintă în instanţă clienţii unor bănci
A plătit 9 ani şi nu se simte aproape nimic
„Într-o astfel de procedură, băncile pot contesta doar îndeplinirea de către consumator a celor patru condiţii de admisibilitate impuse prin prevederile art. 4 alin. 1 din Lege, respectiv calitatea de consumator, limita maximală de creditare, destinaţia de locuinţă a imobilului dat în plată şi necondamnarea consumatorului printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită darea în plată”, a precizat avocatul Irina Mindirigiu.
Printre cei care au depus notificări, prin avocaţi sau notari, că vor să predea cheile imobilelor gajate se numără şi un ieşean care a contractat în anul 2007 un credit de 102.000 franci elveţieni, dând şi avans echivalent a 10.000 de euro. După 9 ani de rate, debitorul mai are un sold restant de 89.000 de franci elveţieni.
Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai şi le dă posibilitatea persoanelor care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro să dea băncii casa pusă gaj pentru a le fi şterse toate datoriile.
Citește și Atenție, dezvoltatori! Premieră absolută în Iași: bloc „decapitat” de judecător
VIP-uri la judecată
Printre cei chemaţi la bară de o bancă se află fostul campion la scrimă, Alin Lupeică, desemnat cel mai bun sportiv ieşean în 1999. Acum angajat la Poliţia de Frontieră, Lupeică a luat în 2007 un credit de 68.000 de euro.
Pe de altă parte, fostul deputat Luminiţa Iordache, executat silit de mai multe ori în ultimii ani, s-a plâns la Judecătorie că banca nu a respectat procedura declanşată de familia sa după ce a cerut să dea în plată un imobil.
