Implora Salvarea să vină să o ia. Ore întregi de așteptare la UPU, medici indiferenți, diagnostice greșite și o Salvare care părea să nu mai vină niciodată. Cum te înghite sistemul sanitar după o viață de plătit asigurări medicale. Medicii de la Spiridon și Neuro n-au știu ce are pacienta, deși îi făcuseră toate investigațiile. N-o considerau un caz grav și au lăsat-o zeci de ore să aștepte. Operația trebuia făcută în primele 6 ore, pentru a nu i se distruge vascularizația din coapse. Riscă să rămână infirmă. „De aceea avem nevoie de un Spital Regional, să nu mai plimbăm aiurea pacienții”, spune un chirurg.
30 de ore de coşmar a îndurat o tânără în două spitale din Iaşi. A cerut ajutorul medicilor după ce a suferit un traumatism la piciorul drept, dar a fost plimbată cu ambulanţa între Spitalele de Neurochirurgie şi „Sf. Spiridon”. A îndurat dureri foarte mari şi a primit doar analgezice. Suspectată, la un moment dat, de afecţiuni vasculare sau ruptură de splină, a ajuns să fie operată de fractură de col femural drept. După îndelungata suferinţă, femeia a dat în judecată cele două spitale, dar şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi, solicitând 100.000 de euro despăgubiri. Reprezentanţii Spitalului „Sf. Spiridon” şi de Neurochirurgie s-au ferit să comenteze prea mult cazul.
O banală trecere a pragului
D. M. (36 de ani) povesteşte că, în 31 martie, a încercat să treacă un prag din locuinţa sa, dar a căzut ca secerată. Pentru că nu s-a mai putut ridica, iar durerile erau insuportabile, soţul său a chemat o ambulanţă şi, în câteva minute, a fost transportată în Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu”. „Născusem prin cezariană cu două săptămâni în urmă. Durerile pe care le-am simţit erau mult mai mari decât cele ce le-am suportat pe perioada sarcinii. În cursul sarcinii am avut probleme în ceea ce priveşte deplasarea, respectiv dureri accentuate la acest picior şi mi s-a recomandat un unguent potrivit stării mele, urmând ca, după naştere, să fiu supusă unor investigaţii pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului”, spune ieşeanca.
Tratată cu analgezice
Internată în jurul orei 16.45, a fost supusă mai multor investigaţii, iar rezultatul radiografiei de bazin efectuate a fost „fără leziuni osoase semnificative”. Pentru că a acuzat dureri puternice în zona inghinală, la nivelul osului, i s-au dat analgezice. Existând suspiciuni de afecţiuni vasculare, câteva ore mai târziu medicii au luat decizia să fie transferată la Spitalul „Sf. Spiridon”, iar în jurul orei 23.00 s-a solicitat o ambulanţă. „Am fost dusă la Spitalul Sf. Spiridon, în Unitatea de Primiri Urgenţe, deoarece mi s-a spus că o analiză a vaselor de sânge profunde poate fi făcută doar în acea unitate spitalicească”, spune femeia.
Pentru a fi dusă de la un spital la altul, ieşeanca susţine că a aşteptat ambulanţa aproape două ore. Alte zeci de minute de aşteptare au urmat şi la „Sf. Spiridon”, unde a fost consultată pe 1 aprilie, în jurul orei 2.10, constatându-se că nu este o problemă de natură circulatorie şi nici un traumatism osos. A fost trimisă din nou la Spitalul „N. Oblu”. Femeia îşi aminteşte că, după insistenţele soţului său şi ale cadrelor medicale, a venit o ambulanţă în jurul orei 6.00 pentru a o muta înapoi la Neuro. „Cred că am sunat de 10 ori la 112 pentru a vedea de ce nu mai vine o maşină care să o transfere pe soţia mea de la un spital la altul. La un moment dat mi s-a şi spus că pot fi sancţionat pentru insistenţă. Eram disperaţi. Nu ştiam ce se întâmplă”, a povestit soţul tinerei. La 9.40, la Spitalul de Neurochirurgie, starea ei a fost reevaluată şi s-a recomandat consult de chirurgie generală.
În 1997, Constantin Nica a murit în stradă, cu perfuzia în venă, după ce patru spitale nu l-au primit şi angajaţii Ambulanţei l-au abandonat în şanţ
Operată prea târziu
La orele amiezii, lucrurile iar au luat-o viceversa: D. M. a fost trimisă din nou la „Sf. Spiridon”, unde a fost supusă altor investigaţii, inclusiv pentru a se vedea dacă suferise o ruptură de splină. După ecografie abdominală, examinare computer-tomograf, radiografie, evaluări chirurgicale şi ortopedice s-a stabilit că nici vorbă de ruptură de splină, ci fractură col femural drept şi osteoporoză severă.
Pe 1 aprilie, în jurul orelor 23.00, după aproape 30 de ore de la prima internare, pacienta a fost operată. „Înainte de operaţie mi s-a adus la cunoştinţă că intervenţia ar fi trebuit făcută în primele şase ore de la accident, medicul care m-a operat neasumându-şi eventualele complicaţii ce vor urma în recuperarea mea. Diagnosticul greşit pus la internare în ziua de 31 martie mi-a pus în pericol grav sănătatea, iar faptul că s-a intervenit chirurgical după mai mult de 24 de ore ar putea avea ca urmare o infirmitate fizică permanentă. Recuperarea mea este mult mai lentă şi dureroasă”, spune ieşeanca.
S-a plâns judecătorilor
D. a făcut plângere la Colegiul Medicilor din Iaşi pentru malpraxis, dar a depus şi o acţiune la Judecătoria Iaşi împotriva celor două spitale şi a Serviciului de Ambulanţă. „A sta 30 de ore în UPU, ore în şir în care te rogi să fii considerat urgenţă demnă de a fi consultată, a aştepta ore în şir o ambulanţă care să te deplaseze de la un spital la altul, fiind lehuză, la un pas de depresie post-natală, cu dureri înfiorătoare şi fără un diagnostic care să conducă la un tratament corect, este o ştirbire gravă a demnităţii, a personalităţii mele. Este timpul ca unităţile spitaliceşti să trateze bolnavii care plătesc asigurări de sănătate ca pe oameni, nu ca pe simple fişe medicale ce pot sta pe un birou până se hotărăsc să îi mai plimbe între spitale ”, se revoltă femeia.
D. M. cerut în instanţă 100.000 de euro daune morale de la cele trei instituţii. „Nu este vorba numai de un diagnostic pus greşit, ci şi de faptul că stai pe un pat în speranţa că te vor transporta cu o ambulanţă între spitale, cu dureri şi fără să se ţină seama de situaţia personală”, a declarat Nicoleta Bîtă, avocata tinerei.
Spitale: „Ne vom apăra în instanţă”
Contactaţi de 7EST pentru a fi întrebaţi atât despre situaţia reclamată de ieşeancă, reprezentanţii Spitalului „N. Oblu” au precizat că cele solicitate nu sunt informaţii de interes public. „Având în vedere că Spitalul este implicat ca pârât într-un dosar ce priveşte această cauză, ne rezervăm dreptul de a răspunde solicitărilor ce vin din partea instanţei de judecată”, se arată într-un răspuns semnat de doctorul Lucian Eva, managerul unităţii medicale.
Profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD, purtător de cuvânt al Spitalului „Sf. Spiridon“ a precizat că „spitalul se va apăra în instanţă cu documente medicale şi cu depoziţiile medicilor curanţi”.
Reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă au precizat că în cazul în care o persoană se află într-un spital, sub supraveghere medicală, şi nu îi este pusă în pericol viaţa, o ambulanţă ajunge pentru a o transporta
la o altă unitate sanitară imediat ce este posibil. „Avem anumite posibilităţi fizico-materiale, un număr limitat de maşini. Solicitări sunt foarte multe şi priorităţile sunt pentru cei care sunt în stradă, care nu au asistenţă medicală”, a declarat Florin Agapi, managerul Serviciului de Ambulanţă.
Spitalele „Sf. Spiridon” şi de Neurochirurgie, precum şi Serviciul de Ambulanţă vor da explicaţii la instanţă
Specialist: „Caz atipic”
Un specialist în ortopedie, căruia 7EST i-a prezentat cazul ieşencei, a susţinut că este unul atipic din toate punctele de vedere. „Pacienta nu a avut un istoric sugestiv pentru acest diagnostic. Nu ştia că are osteoporoză. Mai mult, acest tip de fractură la tânăr apare prin alte mecanisme de producere, mult mai grave, de exemplu în urma unui accident rutier sau când cade de pe casă. Important este istoricul pacientului şi să ştii ce să cauţi pe o radiografie”, a explicat medicul.
El a precizat că acest tip de fractură are o serie de particularităţi în ceea ce priveşte timpul în care trebuie să se intervină chirurgical. „În toate cărţile scrie că trebuie operată în primele şase ore, pentru că trebuie salvată vascularizaţia”, a adăugat specialistul.
„Nu poţi acuza o culpă medicală. Poţi da vina pe sistem pentru că ambulanţele nu pot ajunge mai repede şi nu sunt toate specialităţile la un loc, iar un pacient trebuie transferat între spitale. Din acest motiv este necesar un Spital Regional”, a declarat chirurgul.
Cele 30 de ore de coşmar
31 martie, 16.45: este internată la Spitalul de Neurochirugie, unde se constată, în urma unei radiografii, că nu are leziuni osoase semnificative la nivelul bazinului. 23.00: se cere transferul la Spitalul „Sf. Spiridon” cu suspiciuni de afecţiuni vasculare. Aproape două ore aşteaptă o ambulanţă.
1 aprilie, 00.47: ajunge la „Sf. Spiridon”.
2.10: este consultată. Se constată că nu are afecţiuni vasculare, se solicită o ambulanţă pentru a fi trimisă la Neuro.
6.00: ajunge la Spitalul de Neurochirurgie.
9.40: starea pacientei este reevaluată. Este trimisă din nou la „Sf. Spiridon”.
13.00: ajunge din nou la „Sf. Spiridon”. Este diagnosticată cu fractură de col femural drept.
23.00: este operată. Intervenţia trebuia să aibă loc cel mai târziu la ora 22.45, în ziua anterioară.