Articole

Haos în politică la români: migrația voturilor omoară proiectul de țară

De către

8 iunie 2016

152

La fiecare doi ani, alegătorii se îndrăgostesc de un partid apoi îl desființează. Analistul Lucian Dîrdală spune că există o constantă, un PSD de 30-35%, dar alianțele făcute și desfăcute prea des creează haos. După USL, o parte din electoratul PNL a rămas la PSD. Românii au dat jos Guvernul MRU, l-au pus pe Ponta, apoi l-au votat pe Iohannis, l-au dat jos pe Ponta, acum vor din nou PSD. Totul, în numai 4 ani.

Istoricul tuturor alegerilor din România ultimilor 16 ani arată cât se poate de clar că românii au votat haotic, emoţional, fără a avea de fapt o preferinţă politică clară. După “anul Vadim” din 2000, când inclusiv electoratul de dreapta a votat pentru Ion Iliescu, au urmat ani în care a fost ales când un partid, când celălalt. Singura formaţiune relativ sigură pe voturile sale este PSD, dar şi bazinul acesteia este limitat undeva la 35%, intrând sau ieșind de la Putere după cum a găsit aliați.

„O coagulare reală a Dreptei desfiinţează avantajul acestui bazin stabil”, explică analistul politic ieşean Lucian Dîrdală.

Anul Vadim

La alegerile locale din 2000, PDSR a obţinut 1.051 de mandate de primar la nivel naţional, PD – 482, ApR – 283, PNL – 251, independenţi – 159, UDMR – 148, CDR – 147, PRM – 66. Marele câştigător al localelor a fost PSD, care a avut peste 30% din mandatele la nivel naţional.

Situaţia s-a repetat la alegerile generale din toamnă. PDSR a fost pe primul loc, în ambele peste 44%, urmat de PRM – peste 24%, PD –9%, PNL – 8,7 % şi UDMR –7,8%. „Anul 2000 a fost, pentru PD şi PNL, la cote de jos, ambele erau undeva la 7%. După acest moment, a urmat acea celebră alegere între Vadim şi Iliescu, când mulţi alegători de dreapta au votat Iliescu. După anul 2000, au venit alegerile din 2004, când PSD a câştigat clar alegerile locale şi pe cele generale, cu peste 35%. Dar situaţia a fost răsturnată după ce Năstase a fost învins de Băsescu. Erau aceiaşi alegători care votaseră pentru locale şi generale în majoritate PSD”, a explicat Lucian Dîrdală.

Românii au votat ba sus!, ba jos!, toate partidele la rând

În 2008 nu a mai fost PSD

După numai 4 ani, câştigătorul alegerilor locale şi generale a fost trântit de electorat. Românii au coborât PSD, la votul de la locale şi la generale în 2008, la 32% la nivel naţional. A fost cel mai mic scor al partidului, pentru că pe finalul lui 2007 susţinea din umbră Guvernul Tăriceanu, după ieşirea PD de la guvernare. „Atunci PSD şi PDL au fost la egalitate la nivel naţional, la 32%. Era perioada în care partidul era condus de Mircea Geoană. Ar fi trebuit să-l fugărească de atunci, dar nu le-a picat fisa. A urmat alegerea preşedintelui şi a câştigat tot Băsescu”, ne-a explicat Lucian Dîrdală.

În 2012 a fost iarăşi PSD. Plus PNL.

PSD s-a reechilibrat în anul 2012, dar în alianţă cu PNL, formând USL. „Atunci nu putem spune cu certitudine cât a fost scorul unuia şi cât a avut celălalt, din cele peste 60 de procente cât au luat împreună la nivel naţional”, explică Dîrdală.

Sistemul de vot haotic a revenit în forţă însă în 2014, la alegerile europarlamentare, care ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru PSD. „Europarlamentarele au anunţat că Ponta este vulnerabil, pentru că au arătat că forţele dreptei, dacă se unesc, îl pot bate. Ceea ce s-a întâmplat. Acum, PSD este cu 6% în faţa PNL, o diferenţă mică ţinând cont de faptul că scorul PSD este cam acelaşi mereu. Acum nu pot să înţeleg cum ar putea ajunge PSD la guvernare, în toamnă. Doar dacă preşedintele merge pe formarea guvernului de către cel mai bine clasat partid”, a opinat Lucian Dîrdală.

Citește și EXCLUSIV. Afacerea „Medicamentelor”: Asimionesei își face două farmacii în curtea spitalelor Neuro și Sf. Maria

Acesta spune că, deşi electoratul votează haotic, sistemul de partide este de o stabilitate fantastică. „În ştiinţa politică avem o formulă de a calcula matematic numărul efectiv de partide. În România acesta este undeva la 4, cu o mică diferenţă în 2012, când a existat USL. Adică, practic, există 4 partide, constant, care îşi împart puterea în România”, a mai spus Dîrdală.