Asta cu festivalul de rock, sau ce-o fi el, care să fie plătit de Primărie, că poate iese ceva, e aşa o chestie de spus la o bere. Arată superficialitate, dar ne-am obişnuit cu ideile bune ale „oamenilor frumoşi şi buni”, chit că acestea nu sunt deloc procesate şi nu reprezintă soluţii clare, serioase, dar e bine să le ai, şi, uite, venite de la noii politicienii care aduc schimbarea, provoacă nişte discuţii şi devin titluri de ziar.
Să dea Primăria cam 700.000 de euro pe an ca să ce? Să mergem la ghici, cine ştie, în 4-5 ani poate intrăm în liga mare? Asta e ca şi cu finanţarea fotbalului, riscurile sunt enorme. Ne-am şi fript, cu ani în urmă, acum cât de cât se mişcă, dar profit n-o să facem niciodată din asta, în formula finanţării publice.
Un festival de orice fel de muzică e o idee pe care o discutăm în Iaşi, între prieteni, de la 20 de ani. Dar suntem nişte amatori, iar unii care au acum calitate oficială şi ar trebui să fie mai sobri în gândire nu depăşesc nici ei acest nivel. Ca să faci un festival mare îţi trebuie un biznis plan pe 10 ani, cu un finanţator mare în spate, nu rişti banii Primăriei. Vii cu Vodafone, dacă îi convingi, sau cu Digi, sau, în zona Moldovei, cu Cotnari sau Dedeman, dacă au chef să se bage în aşa ceva. Abia după ce ai partenerul principal poţi suna la Primărie să-i întrebi dacă nu vin şi ei cu nişte servicii în contrapartidă.
Un festival e o afacere, îţi trebuie licenţă, reglementări pe care le respecţi, know-how internaţional, nişte spaţii în calendarul fetivalurilor din toată Europa și absolut în toate cazurile eşti pregătit să pierzi milioane de euro în primii 5 ani. Şi s-ar putea să nu-ţi iasă niciodată, să mori încet, abandonat într-un şanţ, fără să-i pese nimănui de tine.
Untold e o afacere privată, nu publică. Aduceţi-l pe Dedeman să ridice Moldova şi cu promisiunea că poate peste 10 ani începe să producă un profit de 2-3 milioane de euro/ediţie. Untold a avut un stadion modernizat, de 38.000 de locuri, iar subvenţia e valabilă încă un an-doi, pentru că ulterior îşi pierde sensul dacă nu ies bani din bere, cazări, mâncare, turism înregistrat anual etc. O petrecere rave de 3 zile pe an e o idee care prinde, până la urmă clubbingul ăsta superficial nu va muri niciodată, dar dacă epuizezi toţi DJ-ii şi publicul se plictiseşte, pentru că el vine din Polonia sau Bulgaria numai dacă vede nume mari?
Ca să faci un festival la Iaşi îţi trebuie nişă (nu văd niciun indiciu în geniala idee formulată zilele astea), îţi trebuie un spaţiu cu de toate (acces cu transport public – iar ce avem noi la Iaşi e de anii ’50, apă, lumini, traf-uri de curent, camping, zone de relaxare cu umbră şi food-court), un buget de promovare întins pe minim 3 ani, care înseamnă milioane de euro la nivel european (că de acolo îţi chemi publicul), parteneriate cu casele de e-ticketing negociate la sânge pe ani de zile şi încă o mie de chestii pe care nu le enumăr acum. Dacă ai doi ani sub 50% din prezenţa estimată (15.000 de plătitori în loc de 30.000) ai sfeclit-o, dai faliment şi ai închis.
Altfel, o afacere 100% privată, Summer Well, pornită cu riscuri mari, se stinge încet dar sigur, pentru că nişa indie-rock n-a fost suficient de bună pentru public, iar biletele vândute au fost mult sub estimări de la un an la altul. Iar în Europa sunt zeci de festivaluri care se închid în fiecare an şi apar altele, că oamenii încearcă. De ce am vrea să se bage Primăria în asta? Suntem pe vremea familiei de Medici din Florenţa renascentistă? Este Mihai Chirica atât de priceput încât să angajeze pe cei mai tari organizatori şi să stea toată ziua cu ei în şedinţe ca să fie sigur că iese bine?
Vreţi festival? Faceţi biznis plan, mergeţi la un gigant din economie, la bănci, la vreun miliardar din Anvers şi apoi veniţi cu schema. Dacă nu, mai bine tăceţi din gură.
