Dispariţia savantului nuclear Shahram Amiri, în timpul unui pelerinaj la Mecca, în 2009, a condus la un război media între SUA şi Iran şi la mai multe poveşti privind locul unde se afla şi modul în care a apărut la Washington.
În acea perioadă Amiri era cercetător la Universitatea Malek Ashtar, din Teheran, şi lucra pentru Organizaţia Iraniană pentru Energie Atomică.
În 2010, genialul om de ştiinţă şi fizician nuclear, iranianul Shahram Amiri a fost întâmpinat în aeroportul din Teheran cu îmbrăţişări şi flori, ca un erou, la întoarcerea sa din Statele Unite ale Americii. Patru ani mai târziu, Amiri ajungea într-o închisoare iraniană. Sâmbătă, 6 august, mama sa i-a recuperat cadavrul: în jurul gâtului avea urmele funiei cu care fusese spânzurat, relatează BBC.
Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Justiţiei iraniene, Gholamhosein Mohseni Ejehi, a confirmat executarea lui Shahram Amiri: „El a furnizat inamicului informaţii vitale pentru ţară”. Istoria acestui om de ştiinţă, în vârstă de 39 ani, este una dintre misterele din jurul programului nuclear al Iranului.
CIA şi „presiunea psihologică”
Amiri a dispărut în iunie 2009, în timpul pelerinajului la Mecca. A reapărut 13 luni mai târziu la Washington, la ora 18,30 în faţa porţii ambasadei pakistaneze, care reprezenta şi ambasada Teheranului. Autorităţile iraniene trâmbiţau că Amiri fusese răpit de CIA şi supus la „presiuni psihologice intense pentru a-l face să dezvăluie informaţii sensibile”. Aceleaşi autorităţi afirmau că CIA ar fi vrut să-l trimită înapoi în Iran, prin Emiratele Arabe Unite, dar că operaţiunea nu reuşise din cauza refuzului autorităţilor locale, astfel încât, în cele din urmă, CIA l-ar fi aruncat în faţa porţii ambasadei pakistaneze.
Aceste declaraţii erau precedate de o serie de videoclipuri contradictorii postate pe youtube: în primul video, omul de ştiinţă spunea că americanii şi saudiţii l-au prins şi l-au dus în Tucson, Arizona; în al doilea nega totul, spunând că e bine în America; în al treilea -pretindea că a reuşise să scape şi că se află în Virginia.
Adevărul americanilor
Adevărul americanilor este diferit: Amiri ar fi dezertat şi relevat în mod spontan o serie de detalii cu privire la programul nuclear al Iranului, care ar fi permis impunerea unor noi sancţiuni economice.
Surse de securitate citate de televiziunea ABC, în 2010, explicau că cercetătorul a lucrat cu CIA, dar după un timp „a început să se simtă izolat şi să simtă lipsa ţării şi a familiei sale. Soţia şi fiul erau rămaşi în Iran. I-a fost permis să sune acasă de două ori: a doua oară i-a răspuns un oficial iranian care l-a ameninţat că va face rău familiei sale.
Conform BBC, tot în 2010, oficiali americani afirmau în condiţii de anonimat că Amiri a fugit de bună voie din Iran şi a fost pus într-un program CIA similar cu cel al sistemului de protecţie a martorilor. Apoi, mai târziu, el ar fi avut o cădere psihică şi a decis să se întoarcă în Iran, deoarece îi lipsea familia.
„El a furnizat informaţii utile Statelor Unite. Iranienii îl au acum”, a declarat pentru BBC o sursă de securitate anonimă.
Washington Post a citat o altă sursă de securitate americană, care afirma că Amiri lucrase pentru CIA de peste un an şi primise 5 milioane de dolari.
La sfârşit, CIA ar fi ales să-l predea iranienilor: probabil pentru că nu mai servea, probabil pentru că era imposibil de gestionat, sau pentru că au suspectat că era un agent dublu. Sau poate a fost schimbat pe trei tineri „excursionişti” americani arestaţi la graniţa dintre Irak şi Iran.
Deţinut într-o locaţie secretă
La întoarcere, Amiri a fost întâmpinat de soţia şi fiul său într-o reuniune plină de lacrimi, pe aeroportul internaţional din Teheran, fiind escortat de trei oficiali iranieni. Totul îndelung mediatizat.
După primirea iniţială festivă, se cunoaşte foarte puţin din ceea ce s-a întâmplat cu el. Anul trecut, tatăl omului de ştiinţă a dezvăluit că Amiri a fost arestat în 2011 şi învinuit (pentru trădare, aparent), apoi reţinut într-o locaţie secretă. Familiei i-a fost permis să-l întâlnească o dată şi le-a fost dată o scrisoare a unei comisii parlamentare care asigura că va fi tratat cu „compasiune islamică”.
„Mi-au spus că fiul meu a fost iertat – a spus tatăl său anul trecut, într-un interviu pentru BBC – Dar au minţit”.
(Sursa: Epoch Times România)
