Alegerile din această toamnă au adus ieșenilor cele mai mari surprize în privința candidaturilor la Parlamentul României. Două partide mici, nou înființate, Partidul România Unită și Uniunea Salvați România, încearcă să treacă pragul electoral încă de la prima lor bătălie politică. La Iași, putem spune că norocul le-a surâs pentru că au reușit să înregimenteze și să pună în capul listei două nume importante: Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașului în ultimii 11 ani, și Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române și managerul festivalului FILIT.
Fostul edil al Iașului încearcă să arate că dosarele penale cu care s-a pricopsit în timpul celor 3 mandate de primar cântăresc, în ochii ieșenilor, mai puțin decât realizările celor 11 ani de domnie în Palatul Roznovanu. Știe că lupta adevărată se dă la țară, în comune, unde dosarele penale nu contează, iar voturile se adună cu sprijinul primarilor. Știe, de asemenea, că „poporul” pesedist din teritoriu este în degringoladă și că acesta poate fi atuul său în capacitarea voturilor necesare.
Dan Lungu, pe de altă parte, intră în această bătălie politică total neexperimentat dar cu mult entuziasm. În lipsa unor structuri organizatorice și a resurselor umane și financiare, managerul FILIT speră ca internetul să fie principalul vehicul adunător de voturi.
- De ce să vă voteze ieșenii pe dvs și nu candidații altor partide? Ce le propuneți ieșenilor?
Dan Lungu:Dacă am pierdut statutul oficial de Capitală Europeană a Culturii, șansa care ne rămâne este devenim de facto, prin ceea ce facem, o astfel de capitală. În acest sens, consider că am o expertiză serioasă, verificată de calitatea și amploarea proiectelor în care m-am implicat. FILIT-ul este un astfel de exemplu, dar și resuscitarea Muzeului Național al Literaturii Române Iași, pentru care am reușit să obțin rangul de muzeu național și să-i construiesc o imagine foarte bună la nivel național și internațional. Mă voi apleca în mod special asupra mecanismelor și transparenței în finanțarea proiectelor culturale, îmbunătățirii legislației în domeniul managementului cultural, încurajării artiștilor independenți și a asociațiilor culturale, a situației căminelor culturale și a bibliotecilor din mediul rural. În același timp, voi sprijini proiectele mari ale Iașului, dintre care, cu siguranță, autostrada reprezintă o prioritate. Pentru cei ce mă cunosc mai puțin, aș vrea să spun câteva lucruri despre mine: sunt scriitor, cu cărți traduse în peste zece limbi străine, conferențiar la Universitatea ”Al. I .Cuza”, unde predau de peste douăzeci de ani, cu studii doctorale în sociologie la aceeași universitate și studii postdoctorale la Sorbona. Nu sunt om politic versat, ci sunt un om al culturii, cu experiență demonstrată în management cultural. Dincolo de asta, doresc să propun ieșenilor un alt mod de a face politică: cu bun simț și echilibru, onest, profesionist, focalizat pe proiecte concrete, respectând demnitatea umană a interlocutorului, valori atât de rare, din păcate, în lumea politică de astăzi.
Gheorghe Nichita: Ieșenii au nevoie de lideri adevărați, puternici, cu experiență, care să se bată pentru ei la București. Iașul și Moldova nu au în acest moment niciun ambasador în Capitală care să pună orașul, județul și regiunea în fruntea listei priorităților naționale. Pe mine mă recomandă marile investiții pe care le-am realizat în Iași. Împreună cu ieșenii am realizat proiectul Palas, am construit pasajul subteran din Piața Eminescu și pasajul suprateran Octav Băncilă, am refăcut podurile Alexandru cel Bun și CUG. Iluminatul public și cel arhitectural au fost realizate tot cât am fost eu primar. Am modernizat, în proporție de peste 80%, calea de rulare a tramvaielor, am făcut investiții masive în rețeaua de drumuri, în trotuare, în rețeaua de apă și canalizare. Împreună cu alți lideri politici am modernizat Aeroportul, am reabilitat Teatrul Național și Palatul Culturii. Totodată, Spitalul Regional de Urgențe a fost pus pe lista de finanțare. Iată, deci, doar câteva dintre argumentele mele. Cred că am demonstrat până acum că știu de ce au nevoie Iașul și ieșenii.
- Candidati din partea unui partid mic, fără activ și fără structuri. Campania electorală presupune, așa cum bine știți, un efort logistic și financiar consistent. Având în vedere lipsa de structuri este clar că efortul financiar devine mai consistent pentru un rezultat bun. Cum vă veți finanța campania și care e suma care sunteți dispus să o puneți la bătaie?
Dan Lungu: Mă bazez în primul rând pe notorietatea mea ca om de cultură și pe rezultatele muncii mele de până acum. Nu intru în politică pentru a-mi face imagine, ci pentru a-mi pune imaginea și competența în slujba cetățenilor. De altminteri, după cum ați văzut, Pentru Iași nu a făcut politică tradițională nici la locale și nu va face nici acum. Știm să lucrăm cu resurse puține, nu ne bazăm pe primari sau pe șefi de scară care să aducă lumea la vot, nu așa vedem noi lucrurile. În plus, chiar legea electorală reglementează mult mai strict față de ciclurile electorale precedente finanțarea și cheltuielile ce pot fi făcute în campanie.Vom comunica inteligent, ne vom baza pe internet, pe mass media, lumea care așteaptă o schimbare ne va susține și va duce vestea mai departe.
Gheorghe Nichita: Campania noastră se bazează pe oameni și nu pe bani. Cred că bătălia se va purta pe proiecte, pe idei, pe viziune și nu pe cine cheltuiește mai mult în campanie. Vom avea, desigur, și cheltuieli, însă ne vom încadra în plafonul maxim stabilit prin lege. Vom primi sprijin și de la structura centrală a PRU.
- În ultima vreme s-a creat în spațiul public o amplă dezbatere privind legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex. Având în vedere că această modificare legislativă este atributul Parlamentului, care este opinia dvs în această problemă?
Dan Lungu: Până acum a fost mai degrabă confruntare înverșunată decât o adevărată dezbatere publică. În schimb, este nevoie de dezbatere reală pe această temă, ca un exercițiu uriaș de empatie socială și de educație prin comunicare. Pentru Iași și USR au decis că nu-și asumă o poziție oficială pe axa progresist – conservator. În cazul voturilor pe acest fel de subiecte, fiecare dintre parlamentarii noștri va vota după cum îl ghidează conștiința. Iar pentru a lua o decizie înțeleaptă, e nevoie de o dezbatere așezată, nu de fumigene mediatice.
Gheorghe Nichita: Poziția mea este simplă și fermă și e aceeași cu poziția Bisericii Ortodoxe Române. A fi european nu înseamnă a strica familia formată din bărbat și femeie. Trebuie să fim firești, nu nefirești. Cultura și civilizația europeană sunt profund creștine și nu-și pot nega rădăcinile. Eu cred cu tărie în normalitatea acestor lucruri.
- Funcția de parlamentar este, în zilele actuale, sinonimă cu hoția și corupția. Într-o lume civilizată oamenii onorabili fug de asocieri de acest gen. Totodată, „bunii samariteni” nu există în politică, atunci dvs de ce vreți să deveniți Parlamentar?
Dan Lungu: Când a auzit că vreau să candidez pentru parlament, tatăl meu a spus, nu lipsit de ironie : noi suntem familie de oameni cinstiți, ce să cauți tu acolo? Ei bine, dacă vreți, candidez și pentru a-i da o speranță tatei că lucrurile se pot schimba. În plus, voi vota sistematic pentru ridicarea imunității parlamentare în cazul urmăririi pentru fapte penale. Absența, de regulă, a „bunilor samariteni” de pe listele electorale nu este, totuși, întâmplătoare. Legile sunt construite în așa fel încât cei care ajung în Parlament să o poată face doar depinzând de un sistem clientelar. Ați văzut ce efort extraordinar și transparent a fost necesar pentru strângerea acestui număr prohibitiv de semnături – 200.000 – doar pentru ca USR să poată candida. Dacă vrem mai mulți buni samariteni în Parlament, trebuie să le și dăm șansa de a ajunge acolo. În acest sens, revizuirea legilor partidelor politice și electorale trebuie să fie o prioritate pentru noul legislativ.
Gheorghe Nichita: Eu merg în Parlament să fiu o voce importantă a Iașului și a Moldovei. Nu merg acolo ca să fiu stigmatizat. Am fost anchetat 6 ani de DNA în dosarul Palas și am fost găsit nevinovat. Cei care mă numeau atunci corupt și hoț nu-mi făceau oare o mare nedreptate? În România și funcția de primar a devenit sinonimă cu ceea ce spuneți dumneavoastră. Dar este incorect să gândim așa. Peste tot în lume, în politică și administrație, la nivel central și local, există corupție și acuzați de corupție. Din păcate, în România de azi se pune, incorect, semnul egal între acuzație și vinovăție. Or, tocmai aceasta este ideologia tip USR, așa-zișii oameni antisistem: să dispară toți și să venim noi. Este un mod antidemocratic de a gândi și acționa.
- De când activați în viața publică, care este cea mai mare minciună care ați spus-o oamenilor?
Dan Lungu: Viața mea politică abia începe, iar spusul minciunilor nu se numără deloc printre priorități. – așa cum nu s-a numărat nici până acum, de când sunt prezent în viața publică
Gheorghe Nichita: Mi-a fost toată viața teamă să mint și să cad astfel în ridicol față de cineva. Conștiința nu mă lasă să spun neadevăruri sau să fac promisiuni pe care nu le pot onora. Poate au fost anumite situații în care nu mi-am putut menține o anumită afirmație, dar niciodată nu a fost cu intenție.
- În diverse medii s-a vehiculat că partidul dvs este creat artifial în laboratoarele unor servicii de informații în scopuri contrare democrației. Cum vedeți dvs. lucrurile din interior și cum le răspundeți celor care fac aceste afirmații?
Dan Lungu: Ha, ha, ha, chiar m-ați făcut să râd de dimineață. O să bag asta într-un roman, dacă îmi permiteți.
Gheorghe Nichita: Idealul unei Românii Unite, respectul pentru istoria și valorile naționale, afirmarea și apărarea credinței strămoșești nu pot fi contrare democrației și nu au cum să fie creații artificiale de laborator ale nu știu căror servicii. Societatea românească avea nevoie de o prezență ca Partidul România Unită care să oprească devalizarea țării și a resurselor sale.
- Care a fost cel mai nociv lider politic ieșean după 1990 și de ce? Care a fost cel mai benefic lider pentru Iași după 1990 și de ce?
Dan Lungu: Clasamentele răului au ceva cinic și nerealist: ciuma sau cancerul? Sunt unele alegeri care pur și simplu nu pot fi făcute. Numai Dumnezeu le poate face. În schimb sunt destui lideri sociali și culturali care au avut un rol benefic: Emil Brumaru, Viorel Barbu, Cristian Mungiu, Virgil Săhleanu sunt câteva exemple. Deseori cultura a reparat ce a stricat politica.
Gheorghe Nichita: Nociv mi se pare un cuvânt dur, nu m-aș duce cu gândul atât de departe. E adevărat că Iașul a avut și lideri neinspirați, slabi, care nu au fructificat oportunitățile. Dar nu vreau să dau eu nume aici pentru simplul fapt că ieșenii i-au scos din jocul politic. Până la urmă, unitatea de măsură în administrație și politică este votul oamenilor. Dacă e să vorbim despre cei care au adus beneficii Iașului și să vedem cine a modernizat într-adevăr orașul, primul impuls ar fi să mă trec în topul preferințelor. Nu mi-o luați în nume de rău, nu vreau să fac paradă și să par ostentativ, iar unii să spună că mi-au murit lăudătorii. Fac însă iarăși trimitere la oameni și o să vedem la votul de pe 11 decembrie dacă ieșenii m-au apreciat sau nu.
Rareș Neamțu
