Beneficiar al unei slobozeli judiciare, carel făcea captiv la domiţil pe dom’ fost premare de la noi, mnealui o tras o fugă până la o sindrofie cu ștaif în capitală, mai cu seamă că pretenii vechi nu se uită, chit că-s de partid și cu dosare în joc de glezne. Mai mult, cum vinu o fost cam tare anu trecut, mesenii s-or dedat la dedicaţii (care este fără număr), domnul fost ales, sedus și abandonat fiind beneficiarul uneia dintre ele cu menţiunea – … pentru primarul Iașiului, hăi, hăi! Și cum statutul de fost nu-i prea merge la naturel, omu nostru pune mâna frumușel pe mecrofonu lui solistu și face adăugirea – … pentru adevăratu’ primar al Iașului. Că unii o început să-și deie niște coate pe șest ori scăpau ochii în bernă, este de înţeles. Partea mai tristă e că s-o dus singur la zaiafet, obiectul amorului care l-o băgat la beci, măritându-se cu un ales care nu folosește falanga la pupilă pentru a deșărta sentimentele și nici jăndari cu trei ochi ca să vază unde-și pune murăturile.
Venera și Madona
