În fizică există un postulat numit prima lege a difuziei sau legea lui Fick. Această lege ne spune că, în mod inevitabil, cantitatea de substanță care difuzează printr-o suprafață S în unitatea de timp este proporțională cu gradientul de concentrație. Tradusă în termeni demografici, această axiomă sună cam așa: mai devreme sau mai târziu, populația lumii se va muta obligatoriu din zonele cu densitate mare și nivel de trai scăzut în zonele cu nivel de trai ridicat și densitate mică a populației. Acest fenomen, al migrației în masă, este cauzat în mod obișnuit de fenomene ale naturii imposibil de controlat, care fac nelocuibile anumite zone. De data aceasta, migrația în masă, care va determina, mai devreme decât se așteaptă unii, sfârșitul Uniunii Europene, nu are la bază vreun cataclism natural ci unul geopolitic: globalizarea.
Fenomenul migrației în masă, care a devenit acut în anul 2015, este cel mai îngrijorător efect al polarizării bogăției la nivel mondial. La fel ca în fizica moleculară, oamenii difuzează masiv din zonele lor de baștină, devenite improprii pentru viața civilizată, în țările bogate ale lumii. Este fenomenul pe care, SUA și sateliții lor care, în anii 1990 au sprijinit așazisele revoluții democratice, nu l-au anticipat. Istoria ne spune că democrația și populațiile numeroase sunt doua noțiuni antagonice iar scandalurile imense din ultima jumătate de secol, începând cu Watergate și terminând cu Wikileaks arată că nevoia obsesivă de control este caracteristica generală a tuturor guvernelor lumii.
Cu alte cuvinte, povestea aceea frumoasă cu lumea liberă și drepturile omului, este doar o poveste, cu atât mai mult în zilele noastre când microtehnologia, internetul și sateliții oferă posibilități aproape nelimitate de spionare și urmărire a oricărui om de pe planetă. Tragedii de felul celei care a avut loc pe 11 Septembrie 2001, când aproape 4000 de oameni au murit în atentatele comise în epicentrul lumii libere nu fac decât să exacerbeze nevoia de control iar antiterorismul a devenit cuvântul de ordine al societății contemporane. Din păcate, aceste două fenomene extreme care ne afectează, migrația în masă și terorismul, sunt mai complexe decât ne place să recunoaștem iar soluțiile pentru rezolvarea lor par la fel de simple ca acelea pentru teorema lui Fermat!
Favorizarea prăbușirii regimurilor totalitare a deschis o cutie a Pandorei pe care doar controlul strict al granițelor o poate închide la loc. Dictatori sau nu, Saddam Hussein, Muammar al Gaddafi sau Bashar al Assad, câtă vreme aveau control asupra propriilor state, își țineau teroriștii acasă. Nici în Libia nici în Irak nu au fost găsite arme nucleare iar motivul real pentru care regimurile din aceste țări au fost demolate îl constituie petrolul. O știre recentă din New York Times ne spune că americanii au descoperit în Afganistan cele mai bogate zăcăminte de litiu de pe planetă și zăcăminte de aur, cobalt, cupru și alte metale în valoare aprozimativă de un trilion de dolari ceea ce înseamna cam a zecea parte din PIB-ul Statelor Unite. Quod erat demonstrandum!
