Prezentanţi drept „parteneri egali“ în comunicatul prin care este anunţată numirea lor, cei doi se situează la poluri opuse.
Reince Priebus, în vârstă de 44 de ani, conduce Partidul Republican din 2011 şi este chiar un simbol al sistemului politic de la Washington, tocmai acel sistem pe care Trump l-a hulit în timpul campaniei sale electorale. În acest timp, Stephen Bannon, în vârstă de 72 de ani, fost director executiv al campaniei lui Donald Trump, întruchipează atitudinea îndreptată împotriva elitelor, care a contribuit în mare măsură la victoria republicanului în alegerile de pe 8 noiembrie. Fost bancher la Goldman Sachs, iar apoi patron al site-ul ultraconservator de ştiri Breitbart News, Bannon este o figură controversată a extremei-drepte americane, scrie „Libération“.
„Aceste două nominalizări trimit semnale contradictorii privind preşedinţia pe care o doreşte Donald Trump“, aprecia duminică, la CNN, comentatorul politic David Gergen, care a consiliat patru preşedinţi (democraţi şi republicani). Potrivit lui, important de ştiut este ce va face, în realitate, fiecare dintre cei doi.
Prin numirea lui Reince Priebus, Donald Trump, cel mai neexperimentat preşedinte din istoria politică americană şi contestat de membri ai propriului său partid, pare să transmită că doreşte să lucreze cu aleşii republicani din Congres.
Cunoscut şi respectat la Washington, Priebus este un apropiat al preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan. Amândoi sunt originari din Wisconsin. Însă este greu de anticipat dacă influenţa lui asupra miliardarului va fi la fel de puternică precum cea a lui Stephen Bannon, pentru care Donald Trump are un enorm respect, în ciuda acuzaţiilor de rasism şi antisemitism care l-au vizat.
Expulzări şi garduri
Între timp, preşedintele ales, care îşi temperase discursul imediat după câştigarea alegerilor, pare să revină la linia care l-a consacrat. Într-un interviu difuzat duminică de postul american de televiziune CBS, Donald Trump a promis că va expulza până la 3 milioane de imigranţi ilegali.
„Vom lua oamenii care sunt criminali şi care au caziere judiciare, care aparţin bandelor, care sunt traficanţi de droguri, fără îndoială vreo 2 milioane, poate chiar 3 milioane, şi îi vom da afară din ţara noastră (…) Ei sunt aici ilegal“, a spus Trump în timpul emisiunii „60 Minutes“ de la CBS.
Preşedintele ales al SUA a reafirmat că va construi un zid la frontiera cu Mexicul pentru a limita imigraţia ilegală. Deşi a admis că în unele zone ar putea fi montate „garduri“, Trump a declarat că „un zid este mai potrivit“. „Sunt foarte bun la asta, la ceea ce se cheamă construcţie“, a spus ironic Trump, un magnat al domeniului imobiliarelor.
De asemenea, preşedintele ales a afirmat că vrea să numească la Curtea Supremă judecători împotriva avortului şi favorabili liberei deţineri a armelor de foc. „Judecătorii vor fi pro-life“ (antiavort, n. red.), a explicat Trump, dând asigurări că aceştia vor fi „favorabili celui de-al doilea amendament“ al Constituţiei americane, care garantează dreptul fiecărui cetăţean american de a deţine o armă de foc.
Un dolar pe an
Nu în ultimul rând, în cadrul interviului, preşedintele ales, care are dreptul la un salariu anual de 400.000 de dolari, a declarat că va renunţa la această remuneraţie.
Donald Trump, a cărui avere a fost estimată în luna octombrie de revista „Forbes“ la 3,7 miliarde de dolari, a afirmat că va primi numai suma simbolică de 1 dolar pe care legea îl obligă să o primească.
Totodată, în contextul în care, după anunţarea rezultatului alegerilor, în mai multe oraşe din Statele Unite au avut loc proteste, Trump le-a cerut manifestanţilor să nu le fie „frică“ de preşedinţia sa.
Preşedintele ales a condamnat actele de violenţă şi de hărţuire a minorităţilor, care s-au intensificat începând cu 8 noiembrie. „Sunt trist să aud acest lucru. Şi spun: «Încetaţi». Dacă ajută. Voi spune asta şi o voi spune în faţa camerelor: «Opriţi asta!», a afirmat Donald Trump.
UE regândeşte strategia de apărare
Miniştrii de externe ai UE s-au întâlnit din nou, astăzi, de data asta în mod oficial, pentru a discuta despre întărirea cooperării militare – inclusiv despre propunerea creării unei armate europene.
Deşi se loveşte de opoziţia Londrei, această iniţiativă a fost readusă în prim-plan săptămâna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a motivat: „Cu Trump preşedinte, o armată europeană este mai necesară ca oricând“.
În replică, „Marea Britanie a avertizat Bruxelles-ul: Trebuie să abandonaţi planurile cu privire la o armată UE pentru a salva NATO, după victoria lui Trump“, scrie Express.co.uk, explicând că fondurile pentru apărare trebuie direcţionate spre NATO şi nu spre alte structuri, pentru a nu demotiva America să renunţe la rolul ei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce „i-ar înmâna lui Vladimir Putin un cec în alb pentru a-şi spori acţiunile militare în estul Europei“.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în campanie că, sub preşedinţia lui, Statele Unite ar putea refuza să-şi ajute aliaţii dacă aceştia nu-şi plătesc contribuţiile care le revin pentru apărarea comună.
Legăturile transatlantice şi relaţiile cu Rusia sub impactul victoriei lui Donald Trump în SUA au fost tema dineului informal al miniştrilor de externe ai UE, organizat duminică la Bruxelles.
Preocuparea europenilor este de a analiza în ce măsură vor fi transpuse într-o politică reală promisiunile electorale ale preşedintelui ales al SUA, precum izolaţionismul în materie de securitate, respingerea tratatelor comerciale internaţionale sau refuzul lui Trump de a-l critica pe Vladimir Putin.
La dineu nu au participat ministrul francez de externe şi cel britanic.
Acest dineu, convocat de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a fost văzut de unii analişti ca aruncând o umbră de îndoială nenecesară asupra rezultatelor alegerilor dintr-o ţară care a fost timp de decenii cel mai apropiat aliat al Europei.
