„La Universitatea Babes-Bolyai, saptamana trecuta, un grup de cercetare de la UBB a renuntat sa mai semneze un contract de 300 de mii de euro, din acest motiv – ca nu mai merita investitia de timp pentru tariful pe ora de cercetare. Asta inseamna un brain drain extraordinar. Si cei putini, care sunt buni si ar avea sanse cat de cat sa castige niste granturi de genul asta – ca granturile astea europene le putem numara pe degetele de la doua maini – si ei pleaca sau nu mai aplica„, a declarat pentru HotNews.ro prorectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David.
Granturile de excelenta Orizont 2020
Orizont 2020 este un amplu program de Cercetare si Inovare derulat de Uniunea Europeana, ce face disponibila o finantare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020).
Potrivit prorectorului UBB pentru Cercetare, Competitivitate – Excelenta si Publicatii Stiintifice, „competitiile pentru granturile din Orizont 2020 sunt unele dintre cele dure. De obicei, rata de succes este undeva intre 10-15% pentru ca reprezinta partea de excelenta a cercetarii europene. Granturile sunt foarte generoase. Daca reusesti sa fii intre 10-15% din Europa, granturile sunt unele mari”.
Competitia pentru aceste fonduri este facut la nivel de Comisie Europeana.
Regulamentul stabileste insa, incepand de anul acesta, ca salariul pe care castigatorii unui grant Orizont 2020 il pot lua trebuie raportat la salariul de baza pe care acestia il au in tara. In trecut, salariul era stabilit la nivel de tara, fara o regula impusa de la Bruxelles.
„Tariful pe ora de cercetare se raporteaza la tariful pe ora de cercetare derivat din salariul de baza. Asta inseamna ca un asistent universitar, va dati seama, are un salariu foarte mic, la pamant, lectorul la fel. Profesorul, hai sa spunem, pentru el este mai rezonabil raportat in tara, dar raportat la spatiu vestic, tot mic este„, a explicat Daniel David.
Consecintele directivei UE
Daniel David avertizeaza ca aceasta directiva descurajeaza participarea cercetatorilor romani.
„De exemplu, daca eu castig un astfel de grant si vreau sa imi angajez un doctorand foarte bun din tara, roman, el o sa imi spuna ca nu vine pe grantul meu european, ca este mai convenabil sa mearga pe un grant national in care tariful este unul rezonabil, stabilit la nivel european. Deci practic, nu poti sa ii angajezi pe granturi europene, desi sunt considerate de excelenta, pe cei mai buni din tara, ca ei prefera sa mearga pe alte granturi sau sa faca altceva. Pentru cat sunt platiti, nu merita sa faca efortul„, spune prorectorul UBB.
O alta consecinta este faptul ca tinerii foarte buni care ar avea sanse sa castige astfel de granturi din Romania aleg sa aplice prin universitatile din strainatate pentru ca la acele institutii bugetul este mai mare.
„Colegi de ai mei de la UBB, care sunt foarte buni, mi-au spus ca ei nu vor sa aplice prin UBB, ci vor sa aplice, va dau un caz concret, la o universitate din Olanda, de exemplu„, a declarat prorectorul.
Daniel David mai arata si ca, in situatia data, unii cercetatori care au grant in derulare vor sa si-l mute la alte universitati, iar unii care au castigat granturi si ar urma sa le semneze renunta.
Potrivit sefului pentru cercetare, „saptamana trecuta, prima echipa de cercetatori de la UBB a renuntat la partea ce ii revenea din grant – pentru ca era vorba un consortiu interntional – de 300 mii de euro„.
Pe de alta parte, George Cojocaru, cercetator in zona de cercetare privata romaneasca, a explicat ca prevederile Orizont 2020 afecteaza negativ mai degraba cercetatorii din zona de stat, in conditiile in care, in zona privata, salariul de baza nu este cel stabilit de stat. Drept urmare, pentru cercetatorii din zona privata care castiga astfel de granturi, salariul primit se stabileste in functie de alte aspecte.
„Cercetarea privata nu este afectata, este vorba doar de cercetarea de stat„, arata George Cojocaru, precizand ca aceasta prevedere „ar putea stimula orientarea spre cercetarea privata care in vest are o influenta foarte mare, iar in Romania este nesemnificatica„.
Lobby la Comisia Europeana
Universitatea Babes-Bolyai a reclamat aceste inechitati in urma cu cateva saptamani, printr-o scrisoare deschisa adresata presedintiei, Guvernului si europarlamentarilor romani. A fost cel mai recent pas, si primul public, dintr-o serie de eforturi in aceasat directie. In mai 2016, universitatea a sesizat Comisia Europeana, solicitand o exceptie pentru Romania, astfel incat sa se aplice legislatia romaneasca in privinta salariilor cercetatorilor, cum s-a intamplat in programele anterioare din aceeasi categorie. (Citesti aici integral textul scrisorii deschise)
„Am incercat mai intai sa o rezolvam, sa spunem, colegial. Comisarul european pentru cercetare stia din luna mai, erau adrese trimise la minister, doar ca dupa ce am epuizat caile astea formale am spus ca macar publicul sa stie de ce universitatile romanesti, printre altele – nu spun ca ar fi varfuri de cercetare – dar iata ca si cele putine varfuri pe care le ai nu sunt incurajate sa castige, practic„, a declarat Daniel David.
In Programul Cadrul 7, anterior programului Orizont 2020, finantarea se facea conform cadrului/reglementarilor nationale. Romania a reglementat prin Hotarare de Guvern, stabilind un tarif competitiv, astfel incat sa atraga cercetatori romani din diaspora s i cercetatori straini.
„A fost printre putinele lucruri bune pe care statul asta le-a facut pentru cercetarea din Romania. Practic, Comisia Europeana practic a reusit sa elimine acest minim lucru bun pe care il aveam spunand ‘nu, ne raportam la salariul de baza pe care il ai’. Pentru un doctorand, pe ora sa ii dai un euro si ceva este mizerabil si este mai putin decat alte servicii fara calificare atat de inalta„, explica prorectorul UBB.
Consilierul de stat pentru Educatie si Cercetare Ligia Deca a declarat pentru HotNews.ro ca presedintia a luat legatura cu Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Uniunea Europeana si ca se incearca obtinerea unei exceptii de la regula pentru Romania, astfel incat salariile cercetatorilor care castiga proiecte finantate prin Orizont 2020 sa fie in acord cu cele pacordate pentru proiectele romanesti de cercetare.
„Reprezentanta Permanenta a Romaniei la UE a facut deja o serie de demersuri in ultimele luni si, daca nu ma insel, chiar mai mult, pentru a incerca sa obtina o exceptie de la regula, asa cum si alte tari au. Stiu ca acest proces este in desfasurare, deci exista o negociere a Romaniei pentru a pune in acord salariile cercetatorilor romani care lucreaza pe proiecte finantate din Orizont 2020 cu baremele care se afla in finantarea proiectelor romanesti de cercetare. Asteptam si noi sa vedem care sunt rezultatele acestor demersuri ale Reprezentantei permanente. In paralel, tinem si legatura cu Autoritatea Nationala pentru Cercetare si Ministerul Educatiei, care sunt evident institutiile care se ocupa de acest subiect„, a declarat Ligia Deca.
In ceea ce priveste un termen de solutionare, „asta depinde si de discutiile la nivel european. Eu am fost informata cu privire la demersurile deja facute, cei de la Reprezentanta spuneau ca vor continua demersurile (…). Incercam sa punem aceasta problema in toate forurile care pot sa discute acest subiect„, a adaugat consilierul de stat pentru Educatie.
La randul sau, ministrul Educatiei Mircea Dumitru i-a semnalat aceasta problema comisarului european pentru cercetare, stiinta si inovare Carlos Moedas, cu ocazia vizitei efectuate de acesta in Romania in octombrie 2016, a precizat pentru HotNews.ro Mirabela Amarandei, purtatoarea de cuvant al Ministerului Educatiei.
„Inainte de aceasta scrisoare publica adresata de catre cercetatorii de la UBB, in cadrul vizitei pe care comisarul european Moedas a facut-o in Romania, ministrul Mircea Dumitru a discutat cu dumnealui aceasta situatie care vizeaza cercetatorii romani„, a declarat Amarandei, adaugand ca si i-a adus in atentie si faptul ca „unii isi parasesc proiectele, pentru ca nu se simt valorizati”.
Reprezentanta ministerului a adaugat ca Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI) a trimis o adresa comisarului Moedas in care i-a explicat inca o data situatia. De asemenea, ministrul Dumitru a discutat cu ambasadorul Romaniei la Uniunea Europeana, Luminita Odobescu.
„Preocuparea Ministerului Educatiei si a ANCSI pe acest subiect este una constanta. Este o decizia care trebuie luata la nivel european. Am semnalat toate aceste probleme pentru ca si noi la randul nostru stiam despre ele. Speram ca situatia sa se deblocheze„, a precizat Amarandei.
Intre timp, apelul Universitatii Babes – Bolyai a fost preluat de doi europarlamentari romani – Daniel Buda (PNL) si Sorin Moisa (PSD) – care au trimis scrisori deschise presedintelui Comisiei Europene Jean Claude Junker.
„Apreciez ca este inadmisibil ca statele din Estul Europei, inclusiv Romaniei, sa le fie limitate finantarile pentru cercetatori la nivel de 3-400 de Euro iar cercetatorii din celelalte state sa poata primi 4500 de Euro. Cercetarea este motorul oricarei economii in orice societate iar subfinantarea acesteia nu face altceva decat sa adanceasca decalajele dintre state„, a scris Daniel Buda pe contul sau de Facebook in 10 noiembrie, postand o copie a scrisorii adresate lui Juncker.
Europarlamentarul avertizeaza ca o astfel de directiva „genereaza o Europa a Vestului si una a Estului” si ii cere sefului CE sa intervina pentru inlaturarea „aceastei inechitati care despart valorile si unitatea europeana„.
Sorin Moisa a trimis la randul sau o scrisoare presedintelui CE, in completarea celei adresate de Daniel Buda, in care reitereaza ca directiva promoveaza fenomenul brain drain si impiedica eforturile Romaniei de a-si tine acasa elita tehnica.
„Mai mult decat orice, aspectul economic al acestei decizii este absurd: intr-o lume deschisa si globalizata, pe care speram sa o mentinem astfel, cercetatorii de top ar trebui sa fie recompensati intr-un mod comparabil cu colegii din alte parti. Pentru Romania, completarea bazei locale de venit cu fonduri pe baza de proiecte, inclusiv din orizont 2020, reprezinta un mod de a-si tine acasa elita tehnica, cu efecte benefice pentru economie, universitati si alte institutii de cercetare. Europa ar trebui sa fie parte din acest efort, nu sa il zadarniceasca!„, arata Sorin Moisa.
De asemenea, eurodeputatul avertizeaza ca un astfel de aspect birocratic risca sa provoace anxietate si marginalizare in Romania, o tara eurofila, intr-un moment in care euro-scepticismul, populismul si nationalismul se afla in crestere in intreaga Europa.
„Mi se pare uimitor si dureros ca Europa nu face tot ce poate pentru a nu aliena pro-activ, ci mai degraba pentru a tine aproape, o sectiune a elitei romanesti, intelectualii sai si cercetatorii, oameni care sunt – evident – lideri influeti si creatori de opinie, un grup care modeleaza opinia si atitudinile publice. Acestor grupuri Europa le spune de facto: ‘valorati foarte putin atata timp cat stati si munciti in Romania’. Vi se pare ca acesta este mesajul potrivit din partea unei mari Comisii Europene, aleasa politic, in mijlocul unei crize a increderii in Europa si in institutiile sale?„, incheie Moisa, solicitand o solutie „de bun simt” inainte de sfarsitul anului.
Sorin Moisa: Letter President Juncker
Nota: HotNews.ro a transmis o solicitare catre Comisia Europeana pe aceasta tema. Primirea solicitarii a fost confirmata si asteptam raspunsul pe care il vom publica de indata ce il vom obtine.
Citeste si:
