Pentru prima dată de la câştigarea cursei pentru Casa Albă, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a avut, luni, o discuţie cu şeful Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
Echipa lui Trump a anunţat că liderul de la Moscova l-a sunat pe cel care urmează să preia oficial conducerea Statelor Unite pe 20 ianuarie pentru a-l felicita pentru victoria repurtată la prezidenţialele din 8 noiembrie.
Kremlinul nu a precizat însă cine anume a iniţiat convorbirea. Dar a comunicat că Vladimir Putin şi Donald Trump au ajuns la un numitor comun. Cei doi intenţionează să-şi „unească eforturile de combatere a terorismului internaţional şi a extremismului“ şi au subliniat „importanţa creării unei baze solide pentru relaţiile bilaterale, în special prin dezvoltarea componentei comerciale şi economice“.
Spre o relaţie puternică şi durabilă
Potrivit comunicatului preşedinţiei ruse, cele două ţări trebuie să îşi reia „cooperarea pragmatică, în avantajul ambelor părţi“. Asta cu atât mai mult cu cât în 2017 se împlinesc 210 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
Putin i-a urat lui Trump „succes în implementarea programului său electoral“, iar preşedintele ales al Statelor Unite, care în cursul campaniei electorale şi-a exprimat de mai multe ori admiraţia pentru liderul de la Moscova, a afirmat în cursul convorbirii că aşteaptă o relaţie puternică şi durabilă cu Rusia şi cu poporul rus.
Potrivit Kremlinului, cei doi au discutat şi despre situaţia din Siria şi au caracterizat relaţiile bilaterale ca fiind „extrem de nesatisfăcătoare“, notează BBC. Dar au convenit să rămână în contact la nivel telefonic şi să aibă o întâlnire cât mai curând.
În contextul în care relaţiile actualului lider de la Casa Albă, Barack Obama, cu Vladimir Putin au devenit din ce în ce mai tensionate în ultimii ani pe fondul unor crize precum cea din Siria sau cea din Ucraina, victoria lui Trump în alegeri este interpretată de unii analişti drept începutul unei schimbări radicale de atitudine faţă de Rusia.
Iar această schimbare îngrijorează cancelariile occidentale, mai ales că preşedintele ales a declarat în campanie şi că, sub conducerea lui, SUA ar putea refuza să-şi ajute aliaţii în cazul în care aceştia nu-şi plătesc contribuţiile care le revin pentru apărarea comună.
Cu ochii pe NATO
Acest avertisment a fost repetat, luni, de un apropiat al lui Donald Trump – Carl Paladino – cel care i-a condus campania pentru statul New York. „Dacă nu vă plătiţi partea, aşa cum a fost convenit în urmă cu mulţi ani, vor exista consecinţe“, i-a avertizat el pe liderii europeni, fără a putea preciza despre ce consecinţe va fi vorba.
Întrebat dacă acest lucru ar putea însemna sfârşitul Tratatului NATO, Paladino a răspuns: „Nu cred că vom modifica statutul NATO, în schimb vom aplica Tratatul aşa cum a fost ratificat iniţial“.
„Obiectivul nostru nu este să speriem oamenii. Însă, aşa cum Statele Unite trebuie să facă alegeri în materie de buget al apărării, şi celelalte ţări vor trebui să înveţe să facă eforturi pentru a-şi asigura propria apărare (…). Cu alte cuvinte, vremurile se schimbă“, a insistat el.
În prezent, SUA acoperă până la 70% din cheltuielile NATO, notează „L’Express“.
Pe de altă parte, fostul primar al New York-ului Rudy Giuliani, implicat în campania lui Trump, a declarat că preşedintele ales vrea să întărească armata SUA – prin creşterea efectivelor de la 420.000 la 550.000 de militari şi a batalioanelor puşcaşilor marini de la 27 la 36, scrie cnn.com.
În acest timp, Barack Obama a încercat să calmeze spiritele chiar înainte de a pleca spre Europa (în Grecia şi apoi în Germania). „Unul dintre mesajele pe care le voi putea transmite este angajamentul său (al lui Trump, n. red.) faţă de NATO. Nu există nicio slăbire a hotărârii în ceea ce priveşte relaţiile puternice şi robuste în Alianţa Nord-Atlantică“, a declarat Obama.
Circ cu trei „bufoni“ în echipa de tranziţie
Tranziţia către noua administraţie de la Casa Albă a început deja să scârţâie, având în vedere că în sânul echipei lui Donald Trump există puternice neînţelegeri privind nominalizările în cadrul viitorului cabinet, dar şi privind rolurile pe care trebuie să le îndeplinească principalii responsabili de tranziţie – Reince Priebus, şeful staff-ului, Stephen Bannon, strategul-şef, şi Jared Kushner, ginerele lui Trump care a primit şi el atribuţii referitoare la acest proces de schimbare.
Potrivit CNN, care citează o sursă familiarizată cu situaţia, pentru nominalizări se duce o luptă pe viaţă şi pe moarte. O altă sursă a descris situaţia provocată de lipsa de claritate în trasarea sarcinilor celor trei drept un „caraghioslâc“.
În contextul în care Priebus este perceput ca un simbol al sistemului politic de la Washington, iar Bannon drept opusul său, s-au ridicat semne de întrebare privind direcţia spre care se îndreaptă viitoarea administraţie. După ce marţi dimineaţă fostul congresman Mike Rogers a anunţat că se desparte de echipa de tranziţie a lui Trump spiritele s-au agitat şi mai mult, întrucât prezenţa lui în acest grup era interpretată drept un semn încurajator în ceea ce priveşte împărţirea posturilor de consilieri pe probleme de securitate naţională.
Bursa zvonurilor
Între timp, continuă să circule liste cu posibilii titulari ai unor posturi importante la Washington.
Potrivit Reuters, secretar de Stat ar putea fi numit Bob Corker, preşedinte al Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului, sau John Bolton, fost ambasador la ONU sub preşedintele George W. Bush. Pentru această funcţie este luat în calcul şi Newt Gingrich, fost preşedinte al Camerei Reprezentanţilor.
Secretar al Trezoreriei (ministru de finanţe) ar putea fi Steven Mnuchin, fost manager la Goldman Sachs şi şeful finanţelor de campaniei ale lui Trump; congresmanul republican de Texas Jeb Hensarling, preşedinte al Comitetului pentru Finanţe al Camerei Reprezentanţilor sau Jamie Dimon, director general la JPMorgan Chase.
Pentru postul de secretar al Apărării sunt luaţi în calcul generalul-locotenent Michael Flynn, fost şef al serviciului de informaţii militare american; Stephen Hadley, fost consilier naţional pentru securitate al preşedintelui George W. Bush; fostul senator republican de Arizona Jon Kyl; senatorul republican de Alabama Jeff Sessions, membru al Comitetului pentru Serviciile Militare al Senatului; dar şi senatoarea de New Hampshire Kelly Ayotte.
La Interne, unul din numele posibile este cel al fostei candidate la postul de vicepreşedinte al SUA Sarah Palin, desemnată ca parteneră pentru alegerile din 2008 de candidatul prezidenţial republican John McCain.
Copiii lui Trump, atraşi de secretele de stat
Echipa preşedintelui ales a cerut Casei Albe să examineze posibilitatea ca fiii şi cel puţin una dintre fiicele lui Donald Trump să primească acces la informaţii strict secrete, a relatat CBS News, citând surse sub acoperirea anonimatului.
CBS nu a precizat cine anume doreşte astfel de informaţii, însă din echipa de tranziţie a preşedintelui ales fac parte Ivanka, Eric şi Donald Junior.
De cealaltă parte, echipa republicanului a negat vehement că ar fi fost formulată o astfel de cerere, care ar putea ridica întrebări privind rolul copiilor lui Trump, care conduc, la rândul lor, afaceri.
