Curtea Constitutionala a declarat, in octombrie, legea de adoptare a OUG 4/2016 privind plagiatul, in forma adoptata dupa cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis, neconstitutionala in integralitate, atat din cauza modului in care Parlamentul a decis sa o discute, cat si din cauza majoritatatii mecanismelor instituite.
Cea mai importanta critica se refera la procedura de acordare a tiltului si de retragere a titlului de doctor in caz de plagiat. Actuala legislatie, precum si OUG 4/2016 in forma Guvernului, prevad ca retragerea titlurilor se face prin Ministerul Educatiei si CNATDCU. Parlamentul, in Senat, a venit cu o modificare radicala, dand aceasta competenta Senaturilor universitatilor. Mecanismele sunt aspru criticate de CCR.
Senatul IOSUD (Institutiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat) e abilitat prin lege sa retraga titlurile, dar Curtea arata ca institutiei ii sunt atribuite prerogative semnificative, fara insa a se preciza natura juridica a acestui organism, componenta, procedura de selectare a membrilor si de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor in cadrul Senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum si raporturile sale cu structurile componente ale IOSUD, universitati, consortii universitare si unitati de cercetare-dezvoltare.
Mai mult, actul incalca legea contenciosului administrativ, care stabileste ca actele administrative care au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritatile emitente, constatarea nulitatii sau anularea acestora putand fi dispusa numai de instanta.
„Posibilitatea revocarii actului administrativ de catre autoritatea emitenta incalca principiul stabilitatii raporturilor juridice, introduce insecuritate in circuitul civil si lasa la dispozitia subiectiva a autoritatii emitente existenta unor drepturi ale persoanei care a dobandit titlul stiintific. (…) Curtea retine ca actul administrativ poate fi supus controlului unei entitati independente fata de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competente specifice in acest domeniu, care poate lua masuri sanctionatorii cu privire la retragerea titlului in cauza”, explica judecatorii, care subliniaza ca acordarea unui titlu se face in baza unui act administrativ, care trebuie sa se supuna astfel tuturor rigorilor legii in materie.
CCR arata si ca acordarea titlurilor provoaca si situatii in care persoane au beneficii patrimoniale in baza acestui act, cum ar fi sporuri salariale, iar Legea adoptata de Parlament nu prevede caile de urmat in cazul retragerii titlului.
Curtea Constitutionala se declara si impotriva posibilitatii stabilite de lege ca titlul sa fie retras la cererea beneficiarului, avand in vedere ca exista sanctiuni prevazute pentru plagiat. O astfel de retragere voluntara ar invalida caile legale de sanctionare, lasand fara obiect legea in acel punct, iar acest lucru este inacceptabil, avand in vedere ca ar presupune ca o persoana care a plagiat sa scape nepedepsita.
„Apare cu evidenta faptul ca legea creeaza premisele ca persoane suspectate de obtinerea titlului de doctor prin fraudarea procedurilor legale sa preintampine aplicarea unei sanctiuni renuntand voluntar la titlu. (…) Conduita ilicita de insusire, integrala sau partiala, a unei lucrari stiintifice, creatie a altei persoane, si prezentata drept creatie personala (…) va ramane, asadar, nesanctionata in virtutea dispozitiilor legale care prevad renuntarea voluntara la titlu”, explica judecatorii constitutionali.
Ei atrag atentia ca legea, asa cum a fost votata de Senat, ar duce doar la „incurajarea unui comportament neonest, ilicit, intr-un domeniu care ar trebui sa fie caracterizat de rigoare, profesionalism si probitate etica”.
Pe de alta parte, Curtea arata ca legea este neconstitutionala in integralitatea ei, deoarece nu a fost respectat principiul bicameralismului. Acesta presupune ca ambele Camere ale Parlamentului trebuie sa decida asupra unei legi si astfel nu pot fi introduse in mijlocul circuitului parlamentar prevederi care schimba radical o lege si care ajung in acest fel sa fie discutate si validate de o singura Camera. In acest sens, Curtea arata ca deputatii au votat o varianta a Legii, in urma cererii de reexaminare, cu patru modificari de substanta fata de forma Guvernului, in timp ce Senatul a intervenit asupra a 23 de puncte, care au schimbat fundamental atat OUG initiala, cat si „intentia” legituitorului – Guvernul – in momentul in care a initiat proiectul.
In acest moment, avand in vedere decizia de neconstitutionalitate din octombrie, este in vigoare OUG 4/2016, care lasa in sarcina Ministerului Educatiei retragerea titlurilor, iar motivarea Curtii exclude Parlamentul de la a mai opera modificari care sa schimbe mecanismele prin metodele incercate in actul declarat neconstitutional.
Curtea Constitutionala a dezbatut miercuri doua sesizari privind OUG pe tema doctoratelor si a plagiatelor, una depusa de Guvern, iar alta de parlamentarii PNL, in care sunt ridicate probleme de constitutionalitate cu privire la modul in care legea a fost adoptata in Parlament, precum si de prevederile modificate de Legislativ fata de forma Executivului.
Contestatiile au fost depuse in luna octombrie, dupa adoptarea legii de catre Parlament. Textul OUG a fost modificat de parlamentari in doua randuri: o data dupa ce Ordonanta a ajuns in Parlament, iar a doua oara dupa ce presedintele Klaus Iohannis a retrimis-o spre reexaminare celor doua Camere.
Senatorii au respins, in octombrie, cu 90 de voturi „pentru”, 12 voturi „impotriva” si sase abtineri, cererea de reexaminare privind Legea de adoptare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind plagiatul, fiind mentinute modificarile comisiei de invatamant, prin care acordarea sau retragerea titlului de doctor va fi facuta de Senatul universitatilor, nu de ministrul Educatiei, CNATDCU ramanand o instanta de recurs.
Presedintele Klaus Iohannis a afirmat ca decizia Senatului „risca sa afecteze” verificarea impartiala a acuzatiilor in aceste cazuri si considera ca graba senatorilor de a opera modificari, fara dezbateri, este „suspecta”.
La randul sau, presedintele CNATDCU, Viorel Barbu, a demisionat, acesta declarand, pentru News.ro ca a renuntat la functie in conditiile in care Senatul a votat legea privind plagiatul, iar el nu vrea sa conduca o „institutie decorativa”. „Mi-am dat demisia. Nu are rost sa raman in fruntea unei institutii decorative”, a declarat Viorel Barbu.
Premierul Dacian Ciolos a declarat, tot dupa votul din Senat, ca regreta decizia pe care a luat-o Parlamentul in privinta modului in care se trateaza plagiatele, dar si demisia lui Viorel Barbu de la conducerea CNATDCU, despre care a afirmat ca este un profesionist care si-a dovedit verticalitatea, neutralitatea si profesionalismul in modul in care a condus aceasta institutie, afirmand ca va face tot ceea ce este posibil pentru ca mediul universitar sa fie ferit de imaginea plagiatului si a imposturii in cercetare.
Forma adoptata initial de Parlament a fost criticata de presedintele Klaus Iohannis, care a retrimis proiectul la reexaminare.
Plenul Senatului a adoptat, pe 9 mai, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind plagiatul, care a fost modificat in comisia de invatamant si care prevedea, in varianta noua, ca acordarea sau retragerea titlului de doctor va fi facuta de Senatul universitatilor, nu de ministrul Educatiei, asa cum era prevazut in Ordonanta data de Executiv. Cererea de reexaminare nu a fost adoptata in Camera Deputatilor din cauza lipsei cvorumului, mergand la amendare la Senat.
