Trei sute şaizeci şi nouă de europarlamentari au votat în favoarea planurilor de a creşte cheltuielile pentru misiunile militare, precum şi pentru dezvoltarea şi folosirea în comun a echipamentelor. Două sute cincizeci şi cinci au votat împotrivă, iar 70 s-au abţinut.
Deşi susţinerea Parlamentului European nu obligă în niciun fel statele membre, este un semn al susţinerii ample faţă de proiectul „Europa Apărării” – cel mai ambiţios plan de apărare, după decenii de reduceri de cheltuieli.
“Uniunea noastră nu este echipată pentru a face faţă provocărilor mari din domeniul apărării”, a spus europarlamentarul liberal Urmas Paet, fost ministrul eston de Externe, care a trasat rezoluţia înaintată PE. „Europa continuă să se bazeze mult pe capacităţile NATO şi pe solidaritatea SUA”, a adăugat el.
Parlamentul European, care are un cuvânt de spus privind cât din bugetul UE poate fi folosit pentru a finanţa cercetarea în domeniul militar, s-a confruntat cu rezistenţă faţă de planul franco-german din partea aleşilor eurosceptici, de extremă-dreapta, care au relaţii bune cu Rusia, dar şi din partea celor de extremă-stângă, care se opun cheltuielilor militare în general.
Însă alegerile din SUA şi îngrijorările mai ample privind capacitatea Europei de a asigura securitatea cetăţenilor săi într-o perioadă de instabilitate tot mai mare în Africa de Nord şi în faţa unei Rusii tot mai agresive au asigurat susţinerea europarlamentarilor de centru faţă de iniţiativă.
“Americanilor nu le va păsa de securitatea din Europa pe termen lung”, a spus europarlamentarul german de centru-dreapta Michael Gahler. „Rezultatul alegerilor din SUA (…) face din consolidarea capacităţilor europene de apărare o urgenţă şi mai mare”, a adăugat el.
Liderii UE ar urma să discute planurile la summitului de la Bruxelles, din luna decembrie. Apoi le vor cere Guvernelor lor şi şefei politicii externe a UE, Federica Morgherini, să prezinte propuneri concrete.
Propunerile pentru un cartier general militar european au fost lăsate de-o parte, în favoarea concentrării pe misiunile civile.
Cifrele aflate pe masă în privinţa finanţării pălesc, însă, în comparaţie cu cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intenţionează să îi cheltuiască pe noi tehnologii în următorii cinci ani.
Cu toate acestea, strategii europeni au subliniat că planul nu rivalizează cu activităţile NATO, bloc pe care Marea Britanie, o putere nucleară, îl consideră o prioritate după votul pentru Brexit.
Trump a sugerat, în cursul campaniei pentru preşedinţia SUA, că Washingtonul ar putea ezita să ajute un aliat NATO aflat în pericol, dacă acesta nu a contribuit suficient. Această atitudine ar pune sub semnul întrebării principiul apărării colective, care se află la baza NATO.
