Norma va fi aplicată experimental timp de doi ani, în care statul va stabili dacă valoarea încasărilor în urma denunţurilor depăşeşte cheltuielile.
Pentru a evita denunţurile false sau din răzbunare, care nu se bazează pe nicio dovadă solidă, vor fi luate în calcul numai cazurile de fraudă internaţională, din care statul are cel mai mult de câştigat.
În amendamentul înaintat de deputaţii socialişti nu este stabilită suma pe care o pot primi informatorii, precizând că „modalităţile şi condiţiile acordării de indemnizaţii vor fi stabilite printr-o decizie a Ministerului însărcinat cu bugetul”. Cu toate acestea, ei estimează un buget de 2,7 milioane de euro pentru anul 2017.
Informatorii vor fi plătiţi „numai după ce Trezoreria va recupera drepturile rezultând din informaţiile obţinute”, adică banii deturnaţi prin fraudă, potrivit legii.
Fiscul francez nu şi-a mai plătit informatorii începând din anul 2003, pentru că nu avea baza juridică necesară.
Autorii amendamentului cred că veniturile suplimentare încasate de stat astfel vor fi consistente. Ei au oferit ca exemplu landul german Renania de Nord-Westfalia, care, în perioada 2010-2016, a cumpărat 11 stickuri USB şi CD-uri de la un denunţător din interiorul UBS, care conţineau date despre clienţi ai băncii elveţiene care îşi ascunseseră averea de autorităţile germane pentru a evita plata taxelor.
Autorităţile au plătit 18 milioane de euro pentru informaţii şi au încasat în total, de la vinovaţi, 8,1 miliarde de euro.
