Edinburgh şi Cardiff vor putea să deschidă procese separate în instanţă pentru dreptul de a avea un cuvânt de spus în alegerea momentului în care va fi activat Articolul 50, ce marchează startul oficial al procesului de ieşire a Londrei din blocul comunitar.
Mai exact, Guvernul scoţian, de exemplu, va putea susţine la Curtea Supremă că Brexit, aşa cum este planificat de May, va avea un impact decisiv asupra acordului de descentralizare a Scoţiei şi asupra legilor din regiune.
Potrivit The Independent, există şanse – deşi foarte mici – ca instanţa supremă a ţării să fie de acord cu partidul SNP, aflat la putere în Scoţia, potrivit căruia Parlamentul de la Edinburgh să aibă drept de veto asupra strategiei pentru Brexit.
Această posibilitate ar arunca Marea Britanie într-o criză constituţională fără precedent. De asemenea, poate da peste cap programul premierului de ieşire din UE.
Hotărârea Curţii Supreme este o victorie importantă pentru premierul scoţian Nicola Sturgeon, care a insistat că vocea Scoţiei trebuie ascultată, după ce majoritatea britanicilor au decis ieşirea din blocul comunitar.
Guvernul britanic se confruntă şi cu alte piedici în privinţa Brexit. Înalta Curte a decis că Parlamentul trebuie să aprobe activarea Articolului 50. Guvernul a contestat în apel hotărârea, iar audierile în acest dosar vor începe pe 5 decembrie. Decizia este aşteptată la începutul lunii ianuarie.
Theresa May a anunţat că va activa Articolul 50 până la sfârşitul lunii martie. Această măsură va da startul unui proces de cel puţin doi ani, ce ar urma să se încheie cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Mai mulţi politicieni conservatori cer guvernului May să renunţe la recursul în faţa Curţii Supreme
Patru influenţi politicieni conservatori britanici, printre care un fost ministru, i-au cerut sâmbătă premierului Theresa May să abandoneze recursul la Curtea Supremă contra deciziei Înaltei Curţi de la Londra de a autoriza parlamentul să se pronunţe prin vot cu privire la lansarea procedurii de ieşire a ţării din Uniunea Europeană (UE), transmit Reuters şi AFP.
Cei patru sunt Owen Peterson, fost ministru al mediului în primul guvern Cameron, fostul secretar de stat Oliver Letwin, fostul procuror general Dominic Grieve şi fostul avocat Edward Garnier.
”Nu sunt avocat şi nici expert pe acest subiect, dar nu aş paria pe şansele guvernului de a câştiga” acest recurs, a declarat Peterson sâmbătă la postul de radio BBC.
La rândul lor, Letwin, Grieve şi Garnier au subliniat că un recurs la Curtea Supremă ar întârzia activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, articol care prevede procedura de ieşire a unui stat membru din UE.
Trecerea unei legi prin parlament va necesita o perioadă mai îndelungată de timp decât adoptarea unei simple rezoluţii, fiind nevoie de votul ambelor camere — Camera Comunelor şi Camera Lorzilor—, ceea ce ar putea întârzia planurile guvernului de a invoca articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până la finalul lui martie 2017.
