Parlamentul European şi Consiliul European au ajuns la un consens politic pentru a permite CE să evalueze înainte de semnare contractele pentru furnizarea de gaze sau de petrol între o ţară UE şi una terţă a anunţat executivul european, citat de AFP.
Această reglementare urmează să fie votată, la o dată care se va stabili ulterior, de către Legislativul european şi liderii statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului European.
Noul regulament prevede că un stat membru trebuie să notifice Comisiei Europene acordurile interguvernamentale în domeniul gazelor şi petrolului cu ţări din afara UE, înainte de încheierea acestora. Acordurile în domeniile electricităţii vor trebui semnalate Comisiei Europene după finalizare.
După depăşirea opoziţiei unor state membre – Germania, Franţa Italia – reticente să cedeze prerogative suverane, Executivul UE a salutat acordul cu cele 28 de state membre şi cu Parlamentul European în sensul consolidării pieţei energetice unice şi a limitării dependenţei de gazul rusesc.
Preocupările privind acoperirea unei treimi a nevoilor energetice ale Europei cu gaz rusesc au crescut după ce disputele dintre Moscova şi Kiev pe tema tarifelor au perturbat fluxul energetic în martie 2014, imediat după ce Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea.
„Noile reglementări vor garanta că niciun acord energetic nu va periclita siguranţa aprovizionării vreunui stat UE şi nu va afecta funcţionarea pieţei energetice a Uniunii Europene“, a afirmat comisarul UE pentru Activităţi climatice şi Energie, Miguel Arias Canete.
Comisia Europeană a explicat că noile reglementări sunt necesare doarece aproximativ o treime dintre cele 124 de acorduri interguvernamentale în domeniul energiei existente în Europa sunt incompatibile cu legislaţia comunitară, iar contestarea era dificilă.
Executivul UE vrea evitarea repetării problemelor legale cu care s-a confruntat când a stabilit că proiectul de gazoduct al companiei ruse Gazprom în Marea Neagră era anticoncurenţial, contestând o serie de acorduri bilaterale între Rusia şi state est-europene.
UE vrea să evite monopolul rusesc
Executivul UE vrea evitarea repetării problemelor legale cu care s-a confruntat când a stabilit că proiectul de gazoduct al companiei ruse Gazprom în Marea Neagră era anticoncurenţial, contestând o serie de acorduri bilaterale între Rusia şi state est-europene.
Miniştrii energiei lucrează şi la crearea a nouă zone geografice pentru a aprofunda cooperarea europeană în caz de criză a gazului. Chestiunea livrărilor transfrontaliere către consumatori, în cazul unei întreruperi sau unei crize energetice a fost, de asemenea, discutată de miniştrii Energiei comunitari.
UE importă în prezent 53% din energia totală consumată. UE încearcă să reducă dependenţa energetică şi să reducă în special importurile sale de gaze ruseşti, care se ridică la 36% din importurile sale totale de gaz .
Măsurile pe care UE le va pune în aplicare ar putea avea un impact asupra proiectului conductei de gaze Nord Stream-2 care ar urma să transporte gaze naturale din Rusia către Germania, prin Marea Baltică. Acest proiect este implementat de compania Gazprom din Rusia, în colaborare cu compania germană E.ON, cea franceză Engie şi alte companii europene.
Pe de altă parte, Ucraina se pregăteşte să se alăture negocierilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană privind livrările de gaze, care vor ave aloc pe 9 decembrie la Bruxelles, a anunţat compania Naftogaz pe contul său de Twitter.
De mai bine de un an, Ucraina nu mai cumpără direct din Rusia gaze, ca urmare a crizei provocată de Rusia, care în 2014 a anexat peninsula Crimeea. Directorul Naftogaz a precizat însă că Ucraina va pune o serie de condiţii înainte de a semna orice accord. UE importă din Rusia cam o treime din gazele consumate, iar aceste importuri, în cea mai mare parte, trec prin Ucraina.
