Premierul israelian Benjamin Netanyahu a decis sâmbătă primele represalii împotriva unor state membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU, în urma rezoluţiei prin care acest organism a cerut oprirea colonizării în Cisiordania.
Astfel, Israelul şi-a rechemat „pentru consultări“ ambasadorii din Noua Zeelandă şi Senegal şi a revocat invitaţia adresată ministrului de externe senegalez pentru o vizită în Israel. Şi vizita premierului ucrainean Volodimir Groisman în ţara sfântă a fost anulată. Conform unor surse din cadrul executivului israelian, premierul Netanyahu a dispus de asemenea suspendarea ajutorului economic acordat Senagalului.
Noua Zeelandă şi Senegal au votat în favoarea rezoluţiei alături de toţi ceilalţi 8 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU. Cu doi dintre aceşti membri Israelul nu are relaţii diplomatice, respectiv Malaezia şi Venezuela.
Dintre cei 5 membri permanenţi (SUA, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi China), SUA s-au abţinut, iar celelalte voturi au fost de asemenea în favoarea rezoluţiei, care a fost astfel adoptată datorită abţinerii americane. Ultima dată când Washingtonul nu şi-a exercitat în Consiliul de Securitate dreptul de veto în cazul unei rezoluţii împotriva Israelului a fost în anul 1981, atunci în contextul conflictului arabo-israelian.
Israelul nu se conformează rezoluţiei
Israelul nu se va conforma rezoluţiei care cere oprirea colonizării adoptată vineri de Consiliul de Securitate al ONU, a anunţat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, relatează AFP.
„Israelul respinge această rezoluţie antiisraeliană ruşinoasă a Naţiunilor Unite şi nu i se va conforma“, se arată într-un comunicat al biroului premierului israelian.
„În condiţiile în care Consiliul de Securitate al ONU nu face nimic pentru a opri masacrul a jumătate de milion de persoane în Siria, el se raliază împotriva singurei democraţii adevărate din Orientul Mijlociu, Israelul, şi numeşte zidul de vest (Zidul Plângerii) teritoriu ocupat“, se menţionează în comunicat.
Rezoluţia adoptată vineri de ONU cere Israelului „să oprească imediat şi complet orice activitate de colonizare în teritoriul palestinian ocupat, inclusiv în Ierusalimul de Est“, unde se află Zidul Plângerii, locul cel mai important al iudaismului.
Rezoluţia a fost adoptată de Consiliul de Securitate după ce SUA au decis să nu-şi folosească dreptul de veto.
În textul rezoluţiei se arată că Israelul încalcă legislaţia internaţională şi că demersul său este un obstacol în calea implementării soluţiei a două state.
Comunitatea internaţională critică de multă vreme politica Israelului cu privire la coloniile din Cisiordania. În 2011, Washingtonul şi-a exercitat dreptul de veto asupra unei rezoluţii similare, pe motiv că ar afecta procesul de pace în Orientul Mijlociu.
Trump promite să repare ce a stricat Obama
Această rezoluţie riscă să schimbe din temelii raportul de forţe din conflictul israeliano-arab şi să aibă urmări incalculabile nu doar asupra Orientului Mijlociu, ci, dată fiind globalizarea, şi asupra Europei luate cu asalt de refugiaţi, susţin analiştii.
Rezoluţia, care a stârnit critici şi proteste atât la Ierusalim, ca şi în Statele Unite, e o bombă cu explozie întârziată. Ea ar putea lega mâinile viitorului preşedinte american.
Adoptarea, vineri, de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a unei rezoluţii care cere Israelului să îşi înceteze acţiunile de colonizare a teritoriilor palestiniene va face „mult mai dificile“ negocierile de pace, a apreciat sâmbătă, într-un mesaj pe Twitter, preşedintele american ales, Donald Trump, citat de AFP.
„Păcat, dar vom reuşi în cele din urmă!“, a scris Donald Trump, la o zi după votul în cursul căruia Statele Unite s-au abţinut în loc să facă uz de dreptul lor de veto, fapt ce a reprezentat o abandonare a poziţiei lor obişnuite în acest dosar.
Înainte de discuţiile pe marginea rezoluţiei, Donald Trump a afirmat public, tot prin intermediului contului său de Twitter, că Statele Unite trebuie să îşi exercite dreptul la veto în privinţa rezoluţiei.
În opinia sa, adoptarea acesteia constituie „o mare înfrângere (…) pentru Israel“, care va face „mult mai dificile“ negocierile pentru a se ajunge la pace între israelieni şi palestinieni.
„Lucrurile vor fi diferite după 20 ianuarie“, data învestiturii sale la Casa Albă, a avertizat el vineri în legătură cu Naţiunile Unite, într-un alt mesaj pe Twitter.
Pentru mulţi experţi, decizia administraţiei Obama de a permite adoptarea acestei rezoluţii ţine, pe de o parte, de relaţiile dificile ale preşedintelui în exerciţiu cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, dar constituie şi o reacţie la luările de poziţie ale lui Donald Trump, favorabil colonizării.
Preşedintele american ales, Donald Trump, a pus sub semnul întrebării luni eficienţa ONU, spunând că este doar un club unde oamenii “se simt bine”, relatează Associated Press.
El a scris pe Twitter că ONU are “are un potenţial atât de mare”, dar a devenit numai “un club unde oamenii se strâng, discută şi se simt bune. Atât de trist!”.
După votul ONU, Netanyahu ar putea fi constrâns să aleagă între susţinerea construcţiei de aşezări, condamnată de ONU, şi soluţia cu două state cu palestinienii, scriei „New York Times. CNN îi vede pe Donald Trump şi Benjamin Netanyahu singuri împotriva lumii.
”Votul a fost o adevărată lovitură pentru Israel. Naţiunile Unite văd acum politica de colonizare în Cisiordania şi Ierusalimul de Est drept un obstacol în calea discuţiilor de pace.
Cu toate acestea, Trump şi Netanyahu tocmai cartografiază viitorul curs al relaţiilor americano-israeliene de după inaugurarea lui Trump.
Israelienii, care au acuzat administraţia Obama de a-şi fi abandonat vechiul aliat , nu au făcut niciun secret din intenţia de a schimba cursul, odată cu instalarea noii administraţii.
David Friedman, ambasadorul în Israel deja nominalizat de preşedintele ales, a fost un susţinător deschis al politicii de colonizare şi a pus tot timpul sub semnul întrebării soluţia celor două state, în disputa israeliano-palestiniană.
Resetarea relaţiilor cu Israelul are un sprijin notabil in Statele Unite, mai ales în Congres. Mulţi parlamentari, chiar şi dintre democraţi, au condamnat gestul lui Obama de a nu ridica un veto al SUA la ONU”.
Cotidianul Haaretz notează că adoptarea rezoluţiei este „un avertisment”, iar „Israelul trebuie să asculte vocile care se ridică la ONU” şi “să aleagă o cale mai morală”, scrie ziarul în editorialul său, făcând apel la guvern să “înceteze colonizarea şi să creeze baze potrivite pentru o reluare a negocierilor cu palestinienii. Căci nu există altă soluţie”, conchide cotidianul israelian.
În Europa, cotidianul francez „Le Monde“ apreciază că „textul rezoluţiei, contrar afirmaţiilor oficialilor israelieni, nu este fundamental ostil statului evreu” şi „se înscrie pe linia rezoluţiei 465, adoptată în 1980, care denunţa deja extinderea coloniilor, considerate ilegale”, fiind „un semnal politic puternic, dar simbolic”.
Un semnal care are legătură cu „decizia anunţată de viitorul preşedinte american Trump, de a trimite în Israel un ambasador care este adeptul clar al aşezărilor”, este de părere Jornal Economico din Portugalia, care estimează că „în zilele următoare, tensiunile în acea zonă – aflată atât de aproape de războiul din Siria – vor lua amploare”.
