Cu obiectivul afisat de a ingradi frenezia achizitiilor in intreaga lume de catre companiile chinezesti, Beijingul vrea sa interzica majoritatea investitiilor de peste 10 miliarde de dolari, scrie agentia Bloomberg, care citeaza surse apropiate dosarului.
Intre altele, guvernul se va opune tuturor achizitiilor mai mari de 1 miliard de dolari si care nu fac parte din „activitatile fundamentale” ale companiei care doreste sa cumpere. In fine, companiilor de stat li se va interzice orice investitie imobiliara mai mare de un miliard de dolari in afara Chinei.
Aceste restrictii vor fi comunicat oficial in perioada urmatoare si vor fi in vigoare „pana in septembrie 2017” – lasand insa posibilitatea unei unde verzi pentru „achizitii strategice” exceptionale, arata Bloomberg.
Aceste masuri au fost anuntat tot marti de cotidianul din Hong Kong South China Morning Post, care citeaza banca centrala (PBOC). NDRC (organismul de planificare economica) a publicat luni un comunicat in care afirma ca guvernul central va „examina si verifica proiectele de investitii in strainatate in functie de legi si reglementari”, fara a oferi alte detalii.
Aceasta frana merge impotriva curentului dictat chiar de Beijing si care cerea companiilor sa se dezvolte pe plan international pentru a le garanta debusee pentru productie si achizitia de noi tehnologii.
Gigantul asiatic a devenit in 2015 exportator net de capitaluri. Excluzand sectorul financiar, investitiile chinezesti au atins 146 de miliarde de dolari in primele zece luni din 2016, o crestere cu 53% in cifre anualizate.
Investitii „compulsive” si „orbesti”
Niciun sector nu a fost uitat, de la fotbal, cinema, tehnologii high-tech si turism, cu cifre ametitoare in industrie: la inceputul lui 2016, gigantul de stat ChemChina a anuntat achizitia grupului agrochimic elvetian Syngenta pentru 43 de miliarde de dolari.
Dar prioritatea pare acum pentru regimul comunist sa stopeze hemoragia de capitaluri in afara Chinei, care exercita o presiune formidabila pentru devalorizarea yuanului. Acesta evolueaza acum la minimul ultimilor 8 ani in fata dolarului.
Semn al amplorii problemelor, rezervele in valuta ale tarii au scazut in octombrie cu 46 de miliarde de dolari, Beijingul apeland masiv la acestea pentru a-si apara moneda.
Or, noile reguli urmaresc in primul rand „fugile de capital deghizate in investitii”, operatiuni care servesc drept pretext pentru scoaterea ilegala din tara a yuanilor, a aratat marti cotidianul oficial China Daily.
Un alt motiv de ingrijorare: aceasta salva de achizitii este deseori finantata prin indatorare, gratie creditului foarte accesibil oferit de bancile de stat, in momentul in care datoria Chinei (250% din PIB) ingrijoreaza foarte multa lume.
A se grabi cu investitiile in afara tarii in aceste „timpuri de incertitudine” politica si economica „nu pare rational (…) si investitiile riscante pot ameninta grav stabilitatea financiara” a companiilor chinezesti, crede China Daily.
Iar pertinenta si viabilitatea acestor operatiuni este uneori indoielnica, fara o strategie clara sau capacitate de a gestionat achizitiile. Astfel, un producator de cupru, structural deficitar, a cumparat recent un studio hollywoodian.
„Unele companii isi multiplica achizitiile in strainatate de maniera dezordonata, orbeste”, investitii „compulsive” incurajate de „nevoia de a imita sau de a straluci”, declara, vizibil agasat, in septembrie, ministerul Comertului.
