Marti, ONG-ul de la Washington Human Rights in North Korea (HRNK) a publicat fotografii facute din satelit cu Tabara 25, din apropiere de Chongjin, pe coasta de nord-est a Coreei de Nord.
Potrivit HRNK, lagarul aproape ca s-a dublat ca marime inainte de 2010 si a continuat sa opereze in ultimii sase ani.
„Analiza noastra privind imaginile din satelit ale Taberei 25 si ale altor astfel de centre de detentie ilegale par sa confirme importanta sustinuta, daca nu sporita, a folosirii muncii fortate sub conducerea lui Kim Jong-un”, a spus directorul general al HRNK, Greg Scarlatoiu, intr-un comunicat.
Raportul HRNK vine dupa ce Amnesty International a conchis luna aceasta ca Phenianul „continua sa mentina si chiar sa investeasca in aceste centre represive”. „Aceste tabere reprezinta piatra de temelie a infrastructurii de amploare a tarii dedicata represiunii politice si controlului social, care permite abuzurile ample si sistematice”, a afirmat Amnesty intr-un comunicat.
„Evaluarea imaginilor din satelit cu doua tabere de detentie politice – cunoscute drept kwanliso – obtinute in mai si august arata adaugarea de noi posturi de paza, modernizarea unui presupus crematoriu si activitati agricole in curs”, a adaugat organizatia.
Un raport al ONU din 2014 a estimat ca „sute de mii de detinuti politici” au murit in lagare nord-coreene in ultimii 50 de ani, din cauza „atrocitatilor de nedescris”.
„Populatia carcerala a fost eliminata treptat prin infometare deliberata, munca fortata, executii, tortura, viol si interzicerea drepturilor de reproducere”, se arata in raport, care face o paralela intre lagare nord-coreene si cele din Germania nazista sau din URSS.
Un fost bodyguard al dictatorului nord-coreean Kim Jong-il a povestit pentru CNN in 2014 ca a fost supus la batai si infometare in lagarul unde a fost trimis dupa ce a incercat fara succes sa fuga in Coreea de Sud.
Pana la 120.000 de barbati, femei si copii sunt inchisi in lagarele cunoscute drept „kwanliso”, potrivit ONU.
Phenianul neaga oficial existenta acestora, insa mai multe organizatii pentru apararea drepturilor omului au documentat activitatea lor cu ajutorul marturiilor supravietuitorilor si imaginilor din satelit.
