Efectul Erdogan: de la ofiţeri NATO la solicitanţi de azil

0
80

Aceşti militari se numără printre cei peste 125.000 de oameni pe care preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, îi acuză de implicare în tentativa de lovitură militară de stat, scrie Deutsche Welle. Şeful statul turc îi numeşte chiar „soldaţi terorişti“.

 

Câţiva dintre ofiţerii turci aflaţi în Belgia au acceptat să stea de vorbă, sub protecţia anonimatului, cu postul german citat. 

 

Toţi spun că nu au nicio legătură cu tentativa de înlăturare de la putere a regimului Erdogan, că au denunţat puciul din prima clipă şi că şi-au continuat activitatea de militari şi reprezentanţi loiali ai guvernului turc. 

 

Dar, rând pe rând, numele lor au apărut pe listele cu suspecţi transmise de Ankara reprezentanţelor sale diplomatice din străinătate.

 

Ofiţerii, majoritatea formaţi din punct de vedere profesional în Occident şi cu multiple exerciţii NATO la activ, spun că în scrisorile anexate listelor li s-au transmis instrucţiuni să predea paşapoartele diplomatice şi NATO pe care le deţin, întrucât, de acum înainte, au dreptul la un singur act de identitate – un act care duce spre o singură destinaţie: Ankara. 

 

Cei mai mulţi dintre ei au primit ordin să execute instrucţiunile în termen de trei zile, alţii chiar mai repede.

 

Dar nu au fost menţionate niciun fel de acuzaţii. Au existat doar liste cu nume, grad militar şi funcţie, alături de informaţia că au fost suspendaţi sau daţi afară din armată.

 

Intenţionau să se apere

 

Unul dintre ofiţeri a afirmat că, în primă fază, atât el, cât şi alţi colegi au intenţionat să urmeze ordinele. „Prima noastră reacţie a fost să ne întoarcem în ţară şi să ne apărăm, întrucât nu suntem vinovaţi de activităţi antiguvernamentale“, a afirmat acesta pentru Deutsche Welle. 

 

„Ne-am luat la revedere de la colegii noştri din NATO“, a adăugat el. Au plecat de la premisa că, după cariere strălucite în armată, îşi vor putea apăra rapid bunul renume şi se vor putea întoarce la posturile din Alianţă.

 

Numai că o informaţie primită ulterior a schimbat totul. „Am auzit că 17 dintre colegii noştri care s-au întors în Turcia au fost arestaţi. Aşa că ne-am gândit că ar fi bine să mai aşteptăm“, a spus ofiţerul.

 

Din rău în mai rău

 

Mulţi dintre ofiţerii aflaţi în vizorul autorităţilor de la Ankara nu şi-au mai primit lefurile din septembrie. Trăiesc din ce au pus deoparte până acum. Unii s-au văzut nevoiţi să-şi vândă maşinile şi bunurile. S-au mutat în apartamente mai mici. Nu doar pentru a face economii, ci şi pentru ca executivul turc să nu mai ştie unde locuiesc. Unii au cerut azil politic în Belgia. Colegi de-ai lor aflaţi la baza aeriană Ramstein din Germania au recurs la acelaşi gest.

 

În acest timp, autorităţile turce nu se dau bătute şi acţionează pe toate fronturile, inclusiv în Grecia, unde, imediat după puciul eşuat, au fugit cu un elicopter opt soldaţi turci, care au cerut azil politic argumentând că în ţara lor natală viaţa le este pusă în pericol. 

 

Dacă luni o instanţă elenă a blocat extrădarea a trei dintre ei, marţi verdictul nu le-a fost favorabil altor trei, care, potrivit magistraţilor greci, pot fi acum extrădaţi, relevă Reuters. Deciziile nu sunt însă definitive. Mâine este aşteptat un verdict şi pentru ceilalţi doi soldaţi din grup. 

Sursa

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments