Liderii Partidului Democrat, condus de Matteo Renzi, se vor întâlni mâine pentru a analiza înfrângerea încasată de prmier la referendumul privind reformele constituţionale şi implicit pentru a decide dacă îl mai susţin sau nu pe Renzi.
Anunţul ministrului de interne Alfano a fost făcut după discuţia pe care acesta a avut-o cu premierul Matteo Renzi. „Prevăd că există voinţa de a merge la urne în februarie”, a declarat Angelino Alfano, liderul, din 2013, al Partidului Noul Centru-Dreapta, vital în păstrarea coaliţiei de guvernare.
Nu mai puţin importante sunt discuţiile din interiorul Partidului Democrat: liderii vor analiza eşecul dur încasat de Renzi şi dacă îl mai susţin pe premier sau nu. În funcţie de rezultatele acestei analize interne, e posibil ca premierul italian să grăbească o decizie. El a anunţat deja, după consultarea populară, că va demisiona. Preşedintele i-a cerut însă să amâne momentul până după aprobarea de către parlament a bugetului pe anul viitor, programată zilele acestea.
Parlamentul italian va aproba bugetul pentru 2017 într-un vot de încredere miercuri, ceea ce va deschide calea ca premierul Matteo Renzi să îşi dea oficial demisia, relatează Reuters.
Senatorul Salvatore Di Maggio a anunţat că liderii grupurilor parlamentare au fost de acord să aprobe bugetul miercuri, în jurul orei locale 14.30 (15.30 ora României).
Renzi îşi va da denmisia vineri
Premierul Italian Mattteo Renzi ar urma să îşi dea demisia vineri, a declarat o sursă din Parlamentul de la Roma citată de Reuters.
Oficialul citat sub acoperirea anonimatului nu a precizat dacă premierul îşi amână decizia pentru a autoriza mai întâi măsuri pentru salvarea Banca Monte dei Paschi di Siena, al treilea creditor din ţară. Banca se confruntă în prezent cu probleme.
Scenariul unui guvern tehnocrat pare să fie respins în Italia. Iar presiunea Opoziţiei, a Ligii Nordului şi Mişcării 5-Stele , este tot mai mare, chair dacă eventuale alegeri anticipate ar putea provoca un blocaj politic , major. Duminica trecută, majoritatea celor prezenţi la referendum au respins proiectul de reformă constituţională majoră propus de premierul Renzi.
Mai mulţi lideri de partide sugerează că s-ar putea ajunge la un consens pentru alegeri anticipate în primăvară.
Cele mai mari două partide de opoziţie, Mişcarea 5-Stele şi Liga Nordului, cer alegeri anticipate. Însă obstacolul cel mai des invocate este că legea electorală trebuie schimbată pentru a asigura un câştigător clar şi că negocierea unui acord între partide privind un sistem nou va dura multe luni.
În prezent, sunt în vigoare două sisteme diferite pentru cele două camera ale Parlamentului – ceea ce duce la instabilitate. Însă partidele par tot mai dispuse să rişte un scrutin, chiar dacă rezultatul ar putea duce la un blocaj.
Risc de amplificare a crizei bancare
Eşecul Guvernului Matteo Renzi în referendumul constituţional riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în zona euro, comentează cotidianul Financial Times, avertizând că acesta ar putea fi cel mai important test pentru noile reglementări europene de gestionare a băncilor falimentare.
Bancherii par să nu mai aibă la dispoziţie soluţii din sectorul privat pentru salvarea Băncii Monte dei Paschi, pledând acum pentru un plan de salvare cu fonduri de stat.
Salvarea de la Qatar?
Chiar dacă pieţele financiare au reacţionat relativ calm la rezultatul referendumului italian, experţii cred că este “mai dificil” să fie obţinută o investiţie de un miliard de euro din Qatar de care depinde planul în valoare de cinci miliarde de euro pentru capitalizarea Băncii Monte dei Paschi, cea mai veche din lume.
Oficialii din domeniul bancar se tem că un eşec în relansarea acestei bănci, care se află, potrivit evaluărilor UE, în poziţia cea mai riscantă la nivel european, ar putea afecta încrederea investitorilor în întregul sector bancar din Italia, care se confruntă cu perspectiva unor pierderi de 360 de miliarde de euro din cauza creditelor neperformante.
JPMorgan Chase şi Mediobanca, principalii consultanţi ai Băncii Monte dei Paschi, au colaborat cu ministrul italian al Finanţelor, Pier Carlo Padoan, pentru a obţine investiţii din partea Qatarului. Însă planul este afectat de criza politică şi economică declanşată de schimbarea Guvernului Matteo Renzi.
„Italia este primul şi posibil cel mai important test al noului regim european de gestionare a băncilor falimentare”, notează Financial Times, amintind că, începând de la criza din 2008, Italia a tras de timp în căutarea soluţiilor, aşteptând investiţii din domeniul privat de teamă că o intervenţie a UE pentru relansarea sectorului bancar ar speria investitorii, clienţii băncilor şi alegătorii.
Planul Bruxelles-ului
În acest context, în urmă cu câteva luni, Matteo Renzi a refuzat un plan al UE care prevedea măsuri stricte în schimbul injectării de fonduri de stat, convertirea unei părţi a obligaţiunilor şi oferirea de compensaţii investitorilor mici. Planul Bruxellesului este încă disponibil dacă Guvernul de la Roma se va răzgândi.
“Orice soluţie va fi găsită pentru Banca Monte dei Paschi, cred că există un risc major de contagiere a altor bănci italiene”, atrage atenţia Megan Greene, economist-şef la Manulife Asset Management.
Principalul mod de evitare a aplicării în totalitate a reglementărilor UE ar consta într-un tip de “recapitalizare precauţionară”. Planul ar putea fi extins la alte bănci italiene, aşa cum s-a întâmplat în Spania.
“Teoretic, acest plan ar putea include chiar o anumită susţinere financiară din partea Mecanismului European de Stabilitate (MES), instrumentul de asistenţă al zonei euro. Dar şi acest plan presupune anumite condiţii pe care politicienii din Italia probabil le-ar considera inacceptabile”, subliniază Financial Times.
„Însă, în cazul unei crize bancare de amploare, va fi foarte dificil să fie evitate reglementările UE”, atrage atenţia Financial Times.
Uniunea Europeană a criticat tergiversarea aprobării bugetului Italiei, reproşând Guvernului de centru-stânga condus de Matteo Renzi că generează instabilitate în zona euro. Bruxellesul l-a criticat în mod repetat pe Renzi din cauza deficitului bugetar peste limitele tolerate de normele Eurogrupului.
