Interviurile 7 EST
7Est pune față în față doi tineri oameni de afaceri, care au reușit să iasă din umbra părinților și să se impună ca lideri în prima linie a industriei ieșene. Copiii oamenilor de afaceri Neculai Apostol și Constantin Deleanu au crescut și se pregătesc acum să le ia locul părinților. Mai mult, de ceva vreme, conduc afacerile umăr la umăr cu veteranii business-ului local. Lucian Apostol (Kosarom – Avi-Top) și Remus Deleanu (Cotnari) vorbesc despre cum au învățat să facă afaceri, despre planurile de viitor, despre ceea ce vor să aducă nou în companiile pe care ”le-au moștenit”, dar și despre cum au copilărit sau despre ce ar face dacă ar fi să pornească de la zero.
- Cum și când ați fost inițiat în lumea afacerilor și cât de mare a fost presiunea dată de backgroud-ul din familie?
Lucian Apostol: Eu am crescut o dată cu afacerea „Kosarom” și continui să o cresc. Așadar, afacerea are un sens mai larg decât definiția de „activitate legală in sensul obținerii de profit”. Pentru mine, ca și pentru familia mea, afacerea înseamnă pionierat ( Kosarom a fost firmă privatizată prin proiectul pilot al executivului din 1990 și prima companie în care s-a implementat sistemul de siguranță a alimentului); afacerea se mai traduce prin dezvoltare (investițiile la nivelul grupului depăsesc 40 milioane euro numai in ultimii cinci ani); prin echipă ( avem peste 1000 de colegi de muncă zi de zi); prin siguranță ( produsele care ajung în piață sub brandurile „Kosarom”, „Herkule”, „Avi-top”, „Cinci stele”, ” Suinprod” trebuie să fie la standardele impuse de lege); prin asumarea de riscuri și printr-o luptă permanentă cu mediul de afaceri neconcurențial.
Remus Deleanu: Inițierea în lumea afacerilor a început în anul 2011, când am decis să punem bazele unui proiect început înca din 2007, prin plantarea în podgorie a 350 ha de viță de vie, cu soiuri exclusiv românești. După 4 ani de la plantare, în 2011, generația a doua, copiii acționarilor principali de la Cotnari înființează o nouă firmă, Casa de Vinuri Cotnari, și tot în 2011 se strânge și prima recoltă.
A fost și este în continuare o provocare acest proiect. După mai bine de 20 de ani de la revoluție, la Cotnari se producea primul schimb de generații. Este o etapă foarte importantă pentru noi toți și îmi doresc, din spirit naționalist, ca pe viitor să păstrăm afacerea în familie. Trecerea unui business de la o generație la alta este un semn de maturitate și de stabilitate pentru firmele cu capital privat românesc. În țările cu o industrie viticolă cu tradiție, precum Spania, Franța sau Italia, unele crame sunt în familie de peste 10 generații și este deja o practică încredințarea cramelor de către părinți, copiilor.
Cu privire la partea a doua a întrebării, referitoare la presiunea dată de backgroundul de familie, personal nu am resimțit-o. Cred că mai degrabă a fost un parcurs natural, pe care l-am dorit. Sunt licențiat în Drept din anul 2008, an în care am fost admis în Baroul Iași. Am practicat avocatură câțiva ani, pentru că mi-am dorit ca primii pași după terminarea facultății să fie făcuți fără ajutorul părinților. Ulterior am început să lucrez împreună cu familia pentru a aduce un plus de valoare afacerii.
- Conduceți un grup de companii cu afaceri de milioane de euro care au fost fondate de părinții dvs. Cât timp a durat ucenicia sub aripa părinților pentru a putea prelua frâiele companiilor fondate de ei?
Lucian Apostol: Părinții mei au investit mult timp în formarea mea ca om și ca profesionist. Să știți că încă mai sunt elevul lor, ca oricare copil născut și crescut într-o familie responsabilă. Profesional, am acumulat informații foarte importante în școală, facultate, studii post-universitare și doctorat, referitor la domeniul agricol, veterinar, alimentar, în care își desfășoară activitatea grupul de firme Kosarom. Pentru economia de piață, mă pregătesc înca de la 14 ani. Lecțiile le-am luat, în primul rând, de la tatăl meu, Neculai Apostol, cel care a pus bazele grupului care lucrează în sistem integrat. Regulile de creștere a afacerii le-am învățat pas cu pas. Astăzi sunt președintele Consiliului de Administrație al grupului în compenența căruia se află trei societăți. Avi-Top înglobează fabrica de nutrețuri combinate, stație de incubație, ferme de creștere pasăre și abator de pasăre. Suinprod Roman se ocupă de creșterea și îngrășarea porcilor și producția de furaje pentru animale de fermă. Obiectivul nostru este acela de a obține cel mai bun porc destinat sacrificării prin utilzarea celor mai noi tehnologii, a unei genetici performante și printr-un program de nutriție excepțional. Suntem furnizori de carne de pasăre și porc atât pentru rețele mari de distribuție interne și externe. Cea mai mare parte a producției ajunge însă la Kosarom Pașcani, producător de carne și preparate din carne și nucleul grupului de firme. Produsele Kosarom se distribuie în toate țările comunitare.
Remus Deleanu: Se spune că cea mai frecventă acțiune umană este aceea de a învăța. Nimic mai adevărat. Sunt de parere că aceasta este cheia evoluției, că trebuie să învățăm în permanență, să fim întotdeauna deschiși către inovație, pentru a face față schimbărilor care se petrec în jurul nostru. Tatăl meu are o experiență în domeniu de peste 30 de ani, bineînțeles că acest lucru își spune cuvântul și prin urmare el constituie un bun exemplu pentru mine și fratele meu.
Din anul 2011 și până în 2015, am parcurs, împreuna cu părinții, toate etapele pe care le-am considerat necesare și firești, atât pentru dezvoltarea personală, cât și pentru dezvoltarea businessului din care fac parte. Pentru că e un business complex, a trebuit să parcurg pas cu pas fiecare activitate distinctă. Am fost la început, timp de un an, tehnician în vie ca și fratele meu, pentru a deprinde secretele viticulturii. Ulterior am lucrat în vinificație și am participat timp de 5 ani la rând la campania de recoltare de struguri. Am învățat de asemenea multe lucruri despre activitatea de vânzări și marketing. Aceasta cred că a fost perioada mea de „ucenicie”. Având în vedere specializarea mea inițială, coordonez în același timp și activitatea juridică atât a companiei Cotnari, cât și a Casei de Vinuri Cotnari.
Fiecare zi naște experiențe noi și prin urmare trebuie să rămân conectat în permanență la activitățile companiei și la dinamica mediului înconjurător, să învăț tot timpul pentru a face față la provocările businessului, ale cărui reguli suportă anumite ajustari în fiecare an.
- Care a fost prima decizie majoră de business care ați luat-o după ce ați ajuns la „butoane”? Care a fost cea mai proastă decizie care ați luat-o până acum în afaceri și ce impact a avut asupra companiei?
Lucian Apostol: Au fost mai multe decizii majore, după cum le-ați denumit. Consider că principala provocare a fost aceea de a fi cu un pas înaintea vremurilor și de a a fi pregătit pentru piață. Asigurându-ne propriul material genetic, putem avea materie primă de înaltă calitate; tehnologia și adaptarea la standarde de ultimă generație ne asigură siguranța produsului; propria flotă de transport și distribuție este parte integrantă din trasabilitatea produsului. Investițiile și strategiile sunt măsuri greu de planificat și implementat.
Remus Deleanu: Primul lucru pe care a trebuit să îl facem la momentul la care am început proiectul „Casa de vinuri Cotnari”, a fost să colaborăm cu toții pentru a crea o strategie eficientă, de natură să convingă clienții de viabilitatea proiectului. În afară de mine și de fratele meu, la Casa de Vinuri Cotnari mai sunt și alți tineri: George Maluțan, Emanuel Carja și Ștefan Matei.
În primul rând a trebuit să convingem formatorii de opinie din industria vinicolă (bloggeri, presă de specialitate, sommelieri, degustători etc ). Am organizat foarte multe vizite la cramă pentru a le prezenta noul concept și tehnologia nouă de care dispuneam, am făcut degustări și au înțeles ceea ce ne doream să facem. Apoi am mizat mult pe atragerea clienților, prin evenimente cu degustare în locațiile din țară, acțiuni de promovare, pentru a obține feedback pozitiv și a ne face cunoscuți. În subsidiar, am reușit să înlăturăm și unele prejudecăți legate de vârstă, de lipsă de experiență, de ideea de nepotism.
Cred că cea mai eronată decizie luată a fost aceea de a cumpăra butelii goale din sticlă, din Italia, un preț mult mai mic față de o altă firmă concurentă, din dorința de a realiza un profit cât mai mare. Am îmbuteliat apoi cea mai bună Fetească Neagră obținută vreodată la Cotnari în acele sticle. Din cauza unui defect de la gâtul sticlei, vinul s-a înfiltrat pe lângă dopul de plută și după un an de la îmbuteliere calitatea vinului a fost compromisă. Am avut noroc de cineva mai în vârstă și cu mai multă experiență, care ne-a sugerat la 6 luni de la îmbuteliere să nu ieșim în piață cu acel lot de vin. La 20.000 de sticle de vin am făcut economie de aproximativ 10.000 de euro, însă în final pierderea a fost mai mare de 10 ori decât economia făcută.
- Care sunt suferințele mediului de afaceri ieșean? Care ar fi soluțiile dezvoltării Iașului din punct de vedere economic și implicit social?
Lucian Apostol: Ca să îl citez pe tatăl meu, „îmi doresc să ajungem într-o zi în care economicul să primeze în fața politicului și nu invers”. Cred că firmele mari din județul Iași, pe care se bazeaza fiscalitatea locală, ar putea fi o veriga importantă în creionarea unui program pe termen mediu și lung. Geostrategic, Iași este foarte bine situat. Dezvoltarea unei infrastructuri care să lege Iașul de vestul țării poate aduce un mare plus mediului de afaceri. De asemenea, accesarea fondurilor străine ar trebui să fie o prioritate. Nu în ultimul rând, cred că trebuie valorificată componenta culturală a Iașului și să nu mai lăsăm alte orașe care au un background nu așa de puternic în spate să ne ia titlul de „capitală europeană culturală”.
Remus Deleanu: Probabil că decalajele de dezvoltare ale Iașului, comparabil cu Bucureștiul sau Clujul sunt pe de o parte de natură istorică (și au o legătură directă cu evoluția fiecăreia dintre regiunile istorice românești), iar pe de altă parte de natură geografică (din cauza „piedicii” naturale create de bariera Carpaților, a distanței față de capitala București, dar și față de granița de vest).
Este de apreciat rolul pe care Aeroportul din Iași îl are în prezent în facilitarea legăturilor cu diferite orașe importante din țară și Europa. Personal, am simțit beneficiile de multe ori. Însă, pentru o mai bună dezvoltare a orașului și a zonei este necesară și o infrastructură rutieră corespunzătoare. Cred că o autostradă care să lege Iași de Târgu Mureș va juca un rol important în dezvoltarea orașului.
- Dacă v-ar sta în putere acest lucru, care ar fi primele trei măsuri care le-ați adopta pentru stimularea economiei românești și a capitalului românesc?
Lucian Apostol: Un program coerent pe termen scurt, mediu și lung de dezvoltare a agriculturii; creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor prin asanarea reală a economiei subterane; măsuri de încurajare a investițiilor; reducerea costurilor de salarizare bugetară.
Remus Deleanu: În primul rând aș propune măsuri de politică fiscală mai relaxante. Este necesară crearea unui mediu economic de afaceri mai prietenos pentru firmele deținute de investitori români, cel puțin echivalent cu cel al firmelor cu capital străin care funcționează în România.
În al doilea rând mă gândesc la tehnologiile de producție existente la firmele cu capital românesc. Este necesară îmbunătățirea acestor tehnologii, iar statul ar trebui să sprijine acest demers prin facilități acordate la reinvestirea profitului în modernizare.
În al treilea rând, este necesară sprijinirea firmelor românești în realizarea exporturilor. Există multe firme care au capital românesc privat și care realizează produse foarte bune din punct de vedere calitativ, cel puțin de aceeași calitate ca și cele străine. Cu toate acestea, întâmpină reale dificultăți la export deoarece nu beneficiază de susținere din partea statului. Consider că statul ar trebui să se implice mai mult în promovarea pe piața externă a produselor românești.
- Să presupunem că de mâine nu mai există companiile care le conduceți astăzi și ați avea în buzunar doar 5000 de euro. Ce ați face cu ei? Ați rămâne în sfera de business?
Lucian Apostol: M-aș gândi cum să investesc eficient cei 5000 de euro.
Remus Deleanu: Da, aș rămâne. Aș investi în sectorul „green”. Colectarea și reciclarea deșeurilor este un domeniu încă neexploatat în țara noastră, și în același timp mi-ar oferi și satisfacția că activez într-o zonă în care pot să contribui la un viitor mai bun pentru noi.
Pentru că tot este iarna și se apropie sărbătorile, îmi voi permite o comparație. La început, orice bulgăre nou de zăpadă este mic. După ce muncești la el, rostogolindu-l, se face din ce în ce mai mare. Apoi trebuie să-l păzești de soarele puternic, și să îi adaugi în fiecare an câte puțină zăpadă, pentru a-l crește. Așa e și cu o firmă aflată la început de drum.
- Când erați copil ce vă doreați să fiți când ajungeți adult? Cum erați în adolescență și care e cel mai mare regret din sfera personală sau profesională de până acum?
Lucian Apostol: Din fericire, sunt în categoria copiilor adulți care și-au împlinit visele. Pentru că suntem înainte de Sărbătorile de Iarnă, unele din dorințele neîmplinite încerc să le compensez prin faptele bune pe care le fac pentru alte persoane de Crăciun.
Remus Deleanu: Am copilărit la bunici, în zona Cotnari, până în clasa a noua, când am plecat la liceu. În adolescență eram destul de inventiv, și nu de puține ori i-am îngrijorat pe bunicii mei cu micile improvizații pe care le făceam.
Părinții mei sunt de profesie economiști, iar atunci erau salariați la firma de stat la care au devenit acționari după privatizare. Am cochetat și eu cu ideea de a deveni economist, și am absolvit Liceul economic nr. 1 din Iași, unde am avut ocazia să fac primele “afaceri virtuale” în perioada de practică. Apoi am devenit avocat, însă și în acest caz, am preferat dreptul comercial.
Până la acest moment nu am regrete, nici în viața personală, nici în cea profesională. Am 30 de ani, iar în acest moment mă gândesc la afacerea în care sunt implicat, în aceeași măsură în care mă gândesc și la viața personală și la familie. Planuri îmi fac atât pentru viitorul afacerii, cât și pentru cel al familiei. Vreau ca peste 30 de ani să nu încline balanța mai mult spre business și mai puțin spre familie. Pentru că în acel caz v-aș putea oferi un alt răspuns la ultima parte a întrebării.
Rareș Neamțu
