Anul bancar 2016: Profituri record, banci mai sanatoase, dar relatiile cu clientii raman incordate

Anul care se incheie peste cateva zile a fost, din punct de vedere financiar, un an bun pentru bancile din Romania. Au facut profituri record la noi in tara, unele au reusit sa isi curete bilanturile in vreme ce altele sunt pe cale de a o face, iar costurile au fost tinute sub control. De cealalta parte, a minusurilor, avem inca o relatie proasta cu consumatorii, nemultumiri interne legate de nivelul salarial din unele banci dar si insuficiente eforturi de a-si educa angajatii proprii care intra in contact cu clientii. Am mai spus-o, inainte de a pretinde educatie financiara clientilor, bancherii ar trebui sa pretinda o educatie financiara rezonabila propriilor salariati din front-office.2016 a fost un an extrem de provocator pentru bancherii romani, nu cred sa existe un sef de banca locala care sa nu confirme asta. Legi precum darea in plata sau conversia creditelor in franci la un curs valutar istoric sunt doar doua dintre provocarile carora acestia au fost nevoiti sa le faca fata. Si volens-nolens, le-au facut, chiar daca pararea lor in materie a contat extrem de putin, ca sa nu spun deloc.

Vestea buna e ca sectorul bancar, cel care finanteaza in proportie de 90% economia romaneasca, a iesit de  la „Reanimare”, dupa ce  a inteles ca a intarzit nepermis de tarziu cu restructurarea, chiar daca mai are de facut cativa pasi pana la iesirea din spital.

Costurile administrative ale bancilor, de la salariile angajatilor pana la chiriile pentru sediile agentiilor, se regasesc in dobanzile percepute la imprumuturile acordate, chiar daca acestea au scazut consistent fata de perioada de boom (si nici nu aveau cum altfel).

De notat ca numarul bancilor romanesti care au traversat criza cu acelasi CEO poate fi numarat cu o singura mana, actionarii celor mai multe banci locale inlocuindu-si „trimisii” in Romania de cate 2-3-4 sau chiar mai multe ori. Bancile care au ramas cu acelasi director general sunt Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit Tiriac si Alpha Bank. Cel mai longeviv CEO al unei banci locale este olandezul Steven van Groningen, aflat de 12 ani la conducerea Raiffeisen. Notoriu e cazul unui sef de banca caruia i s-a transmis ca e nevoie de o suplimentare a capitalului din partea actionarilor si care a fost schimbat a doua zi dupa ce le-a transmis acestora ca trebuie sa mai scoata bani din buzunar daca vor sa continue pe piata romaneasca. E drept, de scos bani din buzunar tot au scos…

Anii de criza nu au adus si o corectie consistenta a salariilor din banci; unii angati cu vechime nu au mai vazut o crestere salariala din 2007, in vreme ce acestia vad cum banca angajeaza oameni noi pe posturi similare, platiti lunar cu pana la 1000 de lei mai mult.

E drept, bancile locale au facut in ultimii ani eforturi  de reducere a costurilor. Dar au taiat oare de unde prisosea? Si-au ajustat businessul in mod eficient sau doar pentru a da bine in raportarile anuale catre actionari?

Exista banci pentru care darea in plata si conversia la curs istoric au reprezentat o borna de supravietuire. Daca cele doua legi s-ar fi aplicat asa cum au fost „desenate”, ambele ar f dat faliment. Una dintre ele isi cauta si acum un cumparator, in vreme ce cealalta (care a facut profit contabil) „balteste” in speranta ca lucrurile se vor indrepta.

Nivelul ratei creditelor neperformante ramane peste pragul de semnal rosu al ABE (8%) si este superior valorii medii la nivelul UE (5,5%, iunie 2016). Totusi, dintre tarile UE, Romania se remarca prin eforturile semnificative intreprinse pentru diminuarea acestui indicator, se arata in Raportul privind Stabilitatea publicat de BNR.

Calitatea portofoliilor de credite reprezinta o vulnerabilitate pentru o mare parte din sectoarele bancare europene, cu implicatii asupra capacitatii acestora de a credita, precum si asupra profitabilitatii.  Bancile de talie mare au ratele de neperformanta mai ridicate decat bancile de talie mica sau medie. Asimetria este mai accentuata in randul bancilor mici, dar rata creditelor neperformante prezinta o valoare mediana inferioara celorlalte categorii de banci. Numarul bancilor cu rate ale creditelor neperformante peste pragul de semnal rosu al ABE se mentine la 19 (septembrie 2016).

Creditarea populatiei genereaza cea mai redusa rata a creditelor neperformante (8,1%, septembrie 2016), expunerile fata de aceasta categorie cumuland 32% din totalul creditelor neperformante. In contextul intrarii in vigoare a Legii privind darea in plata, exista incertitudini asupra comportamentului de plata al debitorilor cu credite imobiliare, cu efecte asupra evolutiei creditelor neperformante, profitabilitatii si implicit asupra solvabilitatii bancilor.
Ce a mai ramas din sectorul bancar romanesc dupa sase ani de criza. O cincime din salariatii bancilor au disparut in criza, iar sistemul a revenit pe pierdere

Restructurarea sistemului bancar a continuat si in 2016: in primele noua luni, 90 de sucursale si agentii bancare au fost inchise si 132 de salariati au plecat din sistem. La sfarsitul lunii septembrie erau 55.796 de salariati la nivelul intregului sistem bancar, iar numarul sucursalelor si agentiiilor bancare a coborat spre 4.800. Comparativ cu anul 2008, mai mult de un sfert din numarul de unitatii bancare au disparut dupa izbucnirea crizei economice si peste 20% din numarul de angajati au iesit din sistem.

Foarte probabil, eforturile bancherilor de a-si restructura businessul in Romania va continua si in 2017, asa incat sunt convins ca vom vedea la anul tranzactii pe piata bancara, vanzari de portofilii si (sper eu), programe dedicate propriilor angajati in vederea imbunatatirii relatiei banca-client. Pentru ca de aici a pornit Marea Schisma.