Aceştia sunt de părere că experienţa anterioară a medicului bihorean, care a mai fost secretar de stat şi şef de cabinet la Ministerul Sănătăţii, este un avantaj în contextul în care sistemul de sănătate fierbe de câteva luni bune.
„Este o persoană care cunoaşte cum funcţionează Ministerul Sănătăţii, speranţa mea este să se schimbe ceva în bine şi să existe un dialog real cu pacienţii. Vrem, în primul rând, să avem medicamente şi acces la un serviciu medical atunci când este cazul.
Legislaţia este în prezent încrucişată, motiv pentru care nu avem acces la molecule noi”, a explicat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.
„Schimbările nu vor fi peste noapte”
Conştient că schimbările nu se vor petrece peste noapte, preşedintele COPAC susţine că se aşteaptă la deschidere din partea noului ministru. „Trebuie să fim realişti, un alt aspect important este resursa umană, acum sunt cozi în spitale”, a completat reprezentantul pacienţilor.
Acelaşi lucru îl susţine şi Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Pacienţilor cu Cancer, care spune că noul ministru va trebui să gândească o strategie prin care să îi determine pe medici să rămână în ţară. „Pe lângă medici, lipseşte accesul la investigaţii, dacă ai noroc, reuşeşti să faci un RMN sau un PET-CT, dar când vine vorba de recomandarea unor tratamente, constaţi, cu stupoare, că nu ai acces la terapii, chiar dacă ele există pe hârtie”, a subliniat Irimia, precizând că în momentul de faţă există o mare problemă legată de pacienţii care iau medicamente prin prisma constractelor cost-volum care nu au fost semnate.
„Eu nu spun că nu s-au făcut şi lucruri bune în mandatul lui Vlad Voiculescu, dar întâmpinăm mari probleme cu tratamentele pe cost-volum, pentru că nu au fost semnate la timp actele normative. Măcar cei care erau deja în tratament primesc în continuare, dar cei care au nevoie de medicamente şi sunt diagnosticaţi şi-au întocmit dosarele care nu sunt aprobate, motiv pentru care s-au format din nou liste de aşteptare”, a precizat reprezentantul pacienţilor.
„Avem nevoie urgentă de programul de radioterapie”
Profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Capitală, recunoaşte că România stă prost la capitolul radioterapie, care vine în sprijinul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, tot mai numeroşi, descoperiţi în stadii tot mai târzii. Tocmai din acest motiv, Dimulescu spune că noul ministru are de rezolvat o serie de urgenţe, între care şi programul de terapie.
„Fără acest program, nu putem face niciun progres. Aparatele sunt vechi, nu sunt performante şi ducem lipsă de fizicieni şi personal medical, asta în contextul în care cancerul face ravagii în România. Programul de acţiune privind accidentul vascular cerebral trebuie să funcţioneze şi el, intervenţional suntem limitaţi, până nu se dezvoltă centre vom continua să ne numărăm printre primele ţări europene din perspectiva deceselor prin atac cerebral”, a completat profesorul Dimulescu.
„Pregătirea medicilor rezidenţi trebuie optimizată”
În ceea ce priveşte screeningul oncologic, şi el lipseşte cu desăvârşire. „Evident, ar trebui optimizată pregătirea medicilor rezidenţi astfel încât aceştia să rămână în ţară”, a precizat managerul Spitalului Elias.
La rândul său, medicul Doina Goşa, şefa Centrului de Trasfuzii Bucureşti, susţine că cea mai importantă aşteptare pe care o are, legat de noua conducere, este înfiinţarea unui nou centru de transfuzii. „În clădirea aceasta nu mai putem lucra, este încadrată în risc seismic.
Avem nevoie şi de o bancă de sânge, dar noi ne chinuim de pe o zi pe alta. Evident, este nevoie de personal, încă lucrăm pe deficit”, a conchis medicul.
Cine este Florian Bodog, noul ministru al Sănătăţii
Florian-Dorel Bodog, în vârstă de 45 de ani, este un medic bihorean intrat oficial în politică în 2012, până atunci deţinând, cu sprijinul PSD, mai multe funcţii: director al Spitalului Judeţean din Oradea, şef al Direcţiei Generale de Sănătate Publică, secretar de stat şi ulterior senator PSD. El este profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea , al cărei decan este, iar în octombrie anul trecut ministrul Educaţiei Mircea Dumitru i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că are doar două articole publicate.
La capitolul avere, Bodog are o casă în Ungaria, peste jumătate de milion de lei în conturi şi nicio datorie. Florian Bodog deţine, împreună cu soţia, trei terenuri extravilane în judeţul Bihor, cu suprafaţa totală de 15.653 metri pătraţi. Are în proprietate şi un apartament în Oradea, o casă în Oşorhei şi o altă casă în localitatea Bihar Ugra din Ungaria, potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din noiembrie 2016. Are conturi, depozite bancare şi plasamente în fonduri de investiţii în valoare de 618.627 lei, 3.037 euro şi 545.410 yeni japonezi. De asemenea, deţine acţiuni la două firme cu profil farmaceutic, uneia dintre ele acordându-i un împrumut de 254.675 lei.
La capitolul venituri, Bodog a declarat suma de 74.821 lei din activitatea didactică desfăşurată la Universitatea de Medicină din Oradea, 861 lei din activitate didactică – integrare clinică de la Spitalul Clinic Judeţean Oradea şi 60.126 lei indemnizaţie de senator. De asemenea, soţia a obţinut 52.563 lei din activitate didactică la Universitatea din Oradea, iar cei doi copii câte 798 de lei din alocaţii.
