Lupta parlamentarilor cu legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise continuă şi anul acesta. După mai multe tentative eşuate de a schilodi legea antifumat, la sfârşitul anului trecut aceasta a trecut tacit de Senat, iar acum este dezbătută în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor. Marţi, însă, preşedintele PSD Liviu Dragnea spunea în conferinţa de presă în care a anunţat componenţa noului Guvern că legea antifumat nu va fi modificată. Rămâne însă de văzut dacă va fi aşa având în vedere că o parte dintre parlamentari sunt foarte hotărâţi să „îmblânzească” interdicţiile la care sunt supuşi cei care au acest viciu.
Mai exact, aleşii îşi doresc „spaţii închise speciale pentru fumători” şi înfiinţarea unor cluburi pentru aceştia. Ajunsă în Camera Deputaţilor, propunerea a primit deja aviz negativ de la Comisia pentru Drepturile Omului, iar în februarie urmează să fie dezbătută în Comisia de Sănătate din aceeaşi cameră. Specialiştii susţin că tentativele repetate de schilodire a legislaţiei antifumat sunt un semn de rea-voinţă din partea parlamentarilor mai ales că aceasta nu este nici pe departe aşa de dură precum cea din alte state europene.
„Există foarte multe încercări de a relaxa această lege. Se vehiculează contribuţia la bugetul de stat a industriei tutunului, dar cifrele ne arată că la şase luni de la intrarea ei în vigoare, dezastrul pe care îl anticipau nu s-a produs: barurile şi restaurantele nu au avut mai puţini clienţi, dimpotrivă, acum sunt frecventate şi de familii cu copii, au fost mai puţine infarcte, mai puţine cancere pulmonare. Tentativele repetate plecând de la premisa că este o lege prea dură nu sunt în interesul populaţiei”, susţine profesorul Florin Mihălţan, fostul preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.
A scăzut numărul de infarcte în ultimele şase luni
La rândul lui, medicul Gabriel Tatu Chiţoiu, şeful Societăţii Române de Cardiologie, este de părere că tentativele repetate de modificare a legislaţiei antifumat exprimă nu doar rea-voinţă, ci şi ipocrizie, mergând spre un atentat la starea de sănătate a populaţiei, fie ea fumătoare sau nefumătoare. Acesta spune că 42.000 de români mor anual din cauza fumatului, asta însemnând 115 decese pe zi, în timp ce 90% din cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ. În plus, specialistul subliniază că în România fumatul rămâne principalul factor de risc pentru infarctul miocardic, dar în ultimele şase luni s-a remarcat o scădere a acestei patologii, susţine doctorul Tatu Chiţoiu.
„Legea este în primul rând o lege împotriva fumatului excesiv şi împotriva fumatului pasiv. Acest efect de protecţie este stipulat încă din primele rânduri. Efectele au început deja să apară în primele luni de la implementare. Este de neînţeles pentru noi, după ce au fost făcute eforturi mari, iar populaţia s-a obişnuit cu ideea că nu se poate fuma în spaţiile închise, să revenim la vechile obiceiuri. Este o atitudine condamnabilă din partea parlamentarilor pentru că toate aceste tentative de blocare nu ar trebui să existe, mai ales că toate partidele şi-au asumat că vor lucra la o strategie pe prevenţie”, a declarat, pentru „Adevărul”, Chiţoiu.
Specialistul speră ca luna viitoare Comisia de Sănătate să respingă proiectul de lege. „Am deplină încredere că vor lua decizia corectă. Nu putem să ne întoarcem cu 10-15 ani în urmă şi să ieşim din rândul ţărilor europene unde starea de sănătate a cetăţenilor s-a îmbunătăţit printr-o astfel de măsură. Se doreşte anularea unei legi cu efecte clare, asta e revoltător”, a completat preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.
Cinci milioane de fumători în România
„Mă gândesc că fiind cinci milioane de fumători ar fi necesară crearea unor asemenea spaţii în marele restaurante sau în cafenele, unde oamenii să aibă posibilitatea să fumeze. Şi atunci, ca să nu mergem nici pe lângă lege, nici împotriva ei, trebuie să le dai posibilitatea celor cinci milioane de fumători să fumeze”, a declarat profesorul Florian Popa, vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat.
Pe de altă parte, psihologul Mihai Copăceanu e de părere că o lege mai permisivă i-ar determina pe cei care s-au lăsat de fumat în ultimele luni să se reapuce de viciu. „Un fumător înrăit şi dependent va fuma şi în ploaie, şi pe ger. Totul depinde de tipul de fumător. Însă, dacă nu are un grad de dependenţă ridicat, el va renunţa la fumat”, a spus specialistul.
Strategia pe 20 de ani
Numărul tot mai mare de decese cauzate de fumat, bolile cardiovasculare tot mai prezente în rândul tinerilor de 28 – 35 de ani, dar şi faptul că 5% din copiii de 11 ani au încercat să fumeze măcar o dată, au determinat autorităţile să pună la punct o strategie prin care fumatul în România să fie limitat aproape complet în următorii 20 de ani.
Strategia este axată pe prevenţie şi îi vizează în primul rând pe copii, cei mai vulnerabili în faţa campaniilor agresive făcute de industria tutunului. Mai exact, se doreşte ca în anul 2035, ţinta asumată de Ministerul Sănătăţii, ţara noastră să aibă prima generaţie de tineri nefumători. Astfel, România se va alinia altor ţări europene, precum Franţa, Danemarca sau Irlanda.
