Deputata Steluţa Gustica Cătăniciu (53 de ani) avea obligaţia „de a respecta principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, respective: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”.
Toate acestea, arată magistraţii, sunt consacrate în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Aceasta este o parte din motivarea Curţii Supreme ce a fost dată în cazul deputatei Cătăniciu (53 de ani), prim-vicepreşedinte al ALDE şi copreşedinte ALDE Cluj.
La un pas de a ajunge în Guvernul PSD-ALDE
Parlamentul este în cărţi pentru a ocupa postul de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul. De profesie avocată, Cătăniciu este unul dintre politicienii care au criticat deschis activitatea DNA şi a fostei şefe a Curţii Supreme, magistratul Livia Stanciu, în prezent judecător la Curtea Constituţională. Este la al doilea mandat de deputat, în 2012 a fost aleasă pentru prima dată pe listele PNL, dar a migrat, în 2014, la partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Situaţia Steluţei Cătăniciu este delicată, deoarece parlamentara nu are voie de a ocupa o funcţie sau o demnitate publică, aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 24 noiembrie 2015. Motivul: Curtea Supremă a decis definitiv că Steluţa Cătăniciu s-a aflat în conflict de interese în perioada ocupării funcţiei de consilier local la Cluj-Napoca (2008-2012), deoarece a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea. Aceeaşi decizie o luase anterior, în 2013, şi Curtea de Apel Cluj.
ANI a sesizat, fără succes, Parlamentul
Totuşi, Seluţa Cătăniciu şi-a continuat cariera politică fără să fie afectată în niciun fel de sentinţa Curţii Supreme. Anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Camerei Deputaţilor, fără succes, amendarea sau vacantarea locului de deputat în acest caz.
După alegeri, în decembrie 2016, ANI a solicitat ca mandatul Steluţei Cătăniciu, dar şi cel al deputatului Ion Sorin Roman (PSD) – aflat într-o situaţie similară, să fie invalidate. Cererea ANI a fost respinsă de Comisia de Validare din Parlament, condusă de deputatul Florin Iordache (PSD), care a validat mandatul cu 19 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” şi două „abţineri”.
Cale extraordinară de atac
Steluţa Cătăniciu a contestat decizia definitivă a Curţii Supreme, printr-o cale extraordinară de atac, contestaţie în anulare, care nu suspendă însă efectele sentinţei. Dosarul are următorul termen pe 22 februarie 2017.
Potrivit ANI, Cătăniciu, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, a participat, în 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a societăţii Cooperativa Meşteşugărească „Foto Optica” din Cluj-Napoca. În acelaşi timp, Cătăniciu era angajată va angajat de „Foto Optica” să reprezinte interesele Cooperativei într-un proces chiar cu Consiliul Local, care privea chiar spaţiul comercial.
Cum a motivat Curtea Supremă
Curtea Supremă a arătat că în acest caz nu este vorba doar de incompatibilitatea consilier local-avocat.
Cătăniciu avea obligaţia „de a respecta principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, respective: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”. Toate acestea, arată magistraţii, sunt consacrate în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.
Curtea Supremă (foto) a mai explicat că în acest caz Curtea de Apel Cluj a stablit corect că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese. „Astfel, legiuitorul stabileşte condiţiile conflictului de interese în raport de participarea consilierului local la deliberarea şi adoptarea unei hotărâri de consiliu local asupra unei probleme asupra căreia are «un interes personal de natură patrimonală»”, susţin magistraţii.
„Cu atât mai mult cu cât prin hotărârea de consiliu local s-a prelungit contractul de asociere pentru un spaţiu Societăţii Cooperativa Meşteşugărească Foto Optica, societate cu care recurenta-reclamantă (Steluţa Gustica Cătăniciu – n.r.) a avut două contracte cu titlu oneros, fiind lipsită de relevanţă, din perspectiva textului legal, împrejurarea că la momentul adoptării HCL se pronunţase prima instanţă, iar la exercitarea căii de atac s-a întocmit un nou contract de asistenţă juridică”, au motivat magistraţii.
În ceea ce priveşte lipsa intenţiei, judecătorii arată că în Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, la articolul 75, se stipulează că „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine…”.
„Or, recurenta (Steluţa Gustica Cătăniciu- n.r.) nu doar că avea posibilitatea să anticipeze, dar, în calitate de consilier local şi de membru al Comisiei de vânzare a spaţiilor comerciale, avea obligaţia să verifice documentaţia aflată la baza hotărârii de consiliu local, neputând invoca eroarea, care în această calitate trebuia nu doar să fie comună, adică împărtăşită public, ci şi una irezistibilă, greu de descoperit şi de evitat”, arată Curtea Supremă.
Ce spuneau inspectorii de integritate
Constatarea ANI a fost făcută în conformitate cu prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei – „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, precizează sursa citată.
ANI arată că, în urma evaluărilor efectuate, s-a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către Cătăniciu, întrucât aceasta, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, a participat, în 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a societăţii Cooperativa Meşteşugărească Foto Optica din Cluj-Napoca.
Contractul de asistenţă juridică
Ulterior adoptării acestei hotărâri, precizează ANI, la 5 mai 2009, Cătăniciu a încheiat cu societatea respectivă un contract de asistenţă juridică privind reprezentarea în instanţă a intereselor societăţii în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Astfel, se precizează în comunicatul ANI, consilierul local a reprezentat în instanţă interesele societăţii, prin contractele de asistenţă juridică încheiate la data de 22 aprilie 2008, şi, respectiv, 5 mai 2009. Pentru contractele încheiate, Steluţa Gustica Cătăniciu a încasat 8.000 de lei. Părţi în litigiu au fost Societatea Cooperativa Meşteşugărească Foto Optica din Cluj-Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Comisia de vânzare a spaţiilor comerciale şi de prestări servicii din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
„În perioada 27.06.2008 – 4.11.2008, Steluţa Gustica Cătăniciu a deţinut calitatea de membru al Comisiei de vânzare a spaţiilor comerciale şi de prestări servicii, comisie aflată în subordinea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Steluţa Gustica Cătăniciu, deşi avea un interes patrimonial personal în problema supusă dezbaterilor, a participat, la data de 7.04.2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a Societăţii Cooperativa Meşteşugărească Foto Optica din Cluj-Napoca”, se mai precizează în comunicatul ANI.
Care este conflictul de interese
Astfel, arată ANI, au fost identificate elemente în sensul încălcării regimului juridic al conflictului de interese, deoarece, conform dispoziţiilor art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, „nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.
Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, aceştia fiind obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective.
ANI mai precizează că, sub aspect procedural, Steluţa Gustica Cătăniciu a fost informată, la 15 octombrie 2010, 13 noiembrie 2012 şi 4 decembrie 2012, despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază, respectiv de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal sau prin transmiterea unui punct de vedere scris.
