Conceptul sub care sunt devoltate toate dispozitivele si softurile de care este nevoie pentru ca acest scenariu sa se transforme in viata noastra de zi cu zi se cheama IoT (Internet of Things) – internetul tuturor lucrurilor (internetul dispozitivelor interconecate). Iar acest concept merge mult mai departe de maruntele elemente gandite sa ne imbunatateasca doar confrotul vietii cotidiene. El este folosit in cercetare, industrie, medicina, transport etc.
Se discuta de posibilitatea conectarii in retea a unor dispozitive smart, inca de la inceputul anilor 80, dar dar ideea de „internetul tuturor lucrurilor” ii apartine antreprenorului britanic Kevin Ashton, care a vorbit prima data despre IoT in 1999. In categoria „lucururilor” interconectate intra o gama foarte vasta de obiecte dotate cu diferite componente electronice, softuri, senzori si care sa aiba capacitatea de a fi conectate la internet si de a comunica intre ele . Si putem vorbim aici de la electronice si electrocasnice, biochipuri, implanturi de monitorizare a inimii, pana la piloti automati, GPS-uri, drone de transport si multe altele. „Daca IoT parea doar un concept, in urma cu cativa ani, o notiune abstracta, astazi a devenit noua realitate digitala. Vedem implementari in zona consumer, transporturi, productie si utilitati deja si exista oportunitati foarte mari pentru sanatate, educatie, sectorul public si retail”, subliniaza Dorin Pena, director general Cisco Romania.
Industria viitorului, in cifre
Pana in 2020, Internet of Things va creste mai rapid decat orice alta categorie de dispozitive conectate, arata studiul Visual Networking Index realizat de Cisco. Iar daca anul trecut existau 10 miliarde de dispozitive conectate la internet, in intreaga lume, pana in 2020, va ajunge la circa 34 de miliarde si peste 6 mii de miliarde de dolari se vor cheltui in urmatorii patru ani pe dispozitivele IoT potrivit datelor businessinsider.com. Aplicatii precum supravegherea video, contorizarea inteligenta, monitorizarea starii de sanatate si alte servicii M2M (n.red. machine to machine – de la un dispozitiv electronic la altul) inseamna noi cerinte la nivel de retea si determina cresterea graduala a traficului, explica reprezentantul Cisco.
La nivel globl, conexiunile M2M vor creste de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde in 2015, la 12,2 miliarde pana in 2020, reprezentand aproape jumatate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicala va creste de cinci ori, inregistrand cea mai rapida evolutie, de la 144 de milioane de conexiuni in 2015, la 729 milioane in 2020. Locuintele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumatate, cu un total de 5,8 miliarde pana in 2020, de la 2,4 miliarde in 2015. Serviciile video si de continut continua sa genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicatii, mai arata reprezentantul Cisco Romania. Continutul video va reprezenta, in urmatorii patru ani, 79% din traficul pe internet, de la 63%, cat reprezenta la finele anului trecut. Pana in 2020, in fiecare luna se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online.
„Intram in era Zetabyte – pana in 2020, traficul in retelele IP (traficul de internet) va ajunge la 2,3 zetabyttes, de 10 ori mai mare decat cel generat in 2010”, spune Dorin Pena.
Romania se aliniaza si ea la aceasta lume. Chiar daca ramanem inca o tara a paradoxurilor, cu o viteza de top a internetului, dar cu o penetrarea a acestuia inca destul de scazta, nu se pune problema ca orice trend al noilor tehnlogii sa nu ajunga si la noi. „Conform predictiilor, IoT este in crestere – estimarile noastre arata ca pana in urmatorii 10 ani va avea o contributie la economia globala de 19 mii de miliarde de dolari. Dar pentru a ajunge acolo, este nevoie multa inovatie si de oameni pregatiti, care sa isi dezvolte aptitudinile digitale pentru a ajunge sa inoveze. Vedem dezvoltari in domeniul IoT si la nivel local, insa mai avem drum lung de batut, in special in sectorul public, educatie si sanatate”, mai adauga Pena.
Pericolul se ascunde in volume
Tentatia de a nu privi dincolo de confortul si beneficiile pe care IoT-ul le aduce in viata noastra este mare, insa, sunt doua amenintari majore care pandesc din spatele acestor tehnlogii. Primul este legat de securitatea, iar al doilea de gestionarea volumului imens de date. Toate marile companii de tehnlogie sunt preocupate si aloca sume importante de bani pentru gestionarea datelor pe care le generaza fiecare utilizator de internet. Putem sa ne referim aici, de la simple cautari in Google, pana la analiza obiceiurilor de consum, de petrecere a timplului liber, monitorizarea sanatatii, investitii financiare, practic, aproape orice detaliile din viata utilizatorilor pot fi luate drept date ce pot apoi fi interpretate. Gestionarea volumului acestor date, cunoscute si sub numele de Big Data, este inca o provocare pentru compaiile IT, dar este strans legata de fiecare pas al evolutiei IoT-ului.
Apoi, secuirtatea acestor date devine cheia motorului acestei industrii. Dar niciuna dintre cele doua provocari nu va putea opri evolutia internetului tuturor lucrurilor, care este prezent deja in viata noastra si de care suntem tot mai dependenti. Totusi, ce fata va capata tehnlogia pentru care IoT-ul este sufletul, in urmatorul deceniu, dincolo de estimari si cifre, este mai mult o chestiune de imaginatie si de nevoi ale consumatorilor, dar care vor fi trecute la categoria Big Data.
Odata cu cresterea dependentei de retelele broadband mobile si fixe, furnizorii de servicii, guvernele, companiile si consumatorii individuali sunt tot mai preocupati de securitatea cibernetica.
Atacurile cibernetice pot paraliza retelele prin suprasolicitarea serverelor si a dispozitivelor de retea cu trafic de la mai multe adrese IP, mai explica specliastul Cisco. Aceste tipuri de brese pot genera pana la 10% din totalul traficului unei tari. In urmatorii cinci ani, atacurile DdoS (n. red. atac cibernetic de blocare a serviciuliu) vor creste de la 6,6 milioane, la 17 milioane. Aceste constatari subliniaza necesitatea unor masuri extinse de securitate pentru a proteja datele si pentru a reduce expunerea retelei la astfel de riscuri.
