Magistraţii Tribunalului Bucureşti au vrut să împace şi capra, şi varza. Cel puţin aşa poate fi interpretată decizia de marţi a instanţei în cazul cererii lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, care execută la Penitenciarul Jilava o pedeapsă de 10 ani închisoare primită în dosarul ICA. Chiar dacă a respins definitiv solicitarea făcută de omul de afaceri, instanţa a scurtat cu patru luni termenul la care acesta poate formula o nouă cerere.
Concret, din 24 mai 2017, Dan Voiculescu poate face un nou demers de a ieşi din penitenciar înainte de termen, după ce, la sfârşitul anului trecut, instanţa de fond – Judecătoria Sectorului 5 stabilise că fostul senator nu poate ieşi din închisoare mai devreme de 24 septembrie 2017.
„Admite contestaţia formulată de Dan Voiculescu. Desfiinţează în parte sentinţa penală, în sensul că reduce termenul de reiterare după data de 24.05.2017. Menţine celelalte dispoziţii“, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.
Pe 28 noiembrie 2016, o comisie de la Penitenciarul Jilava a amânat cu 10 luni discutarea dosarului privind eliberarea condiţionată a lui Voiculescu, ulterior cazul omului de afaceri ajungând în instanţă.
La data de 13 decembrie 2016, Judecătoria sectorului 5 a respins cererea lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, acesta având dreptul să facă o nouă cerere peste 9 luni, respectiv pe 24 septembrie 2017.
Voiculescu, „victima“ judecătorilor
Dan Voiculescu a contestat decizia la Tribunalul Bucureşti. Avocaţii acestuia s-au străduit să-i creeze o imagine de „victimă“
Avocatul Florian Surghie arăta, la sfârşitul săptămânii trecute, în sala de judecată, că magistratul de la instanţa de fond „s-a erijat în judecător al fondului şi l-a anatemizat pe domnul Voiculescu“, iar DNA a pus „presiune imensă“ pe cei de la penitenciare.
„Dacă e adevărat măcar jumătate din ce se vehiculează în spaţiul public, înseamnă că Voiculescu este victima unui sistem judiciar, care nu are nicio legătură cu cetăţenii săi“, a pledat avocatul.
Apărărorul a mai arătat că Voiculescu a fost „disciplinat, stăruitor în muncă şi a câştigat 49 de zile din muncă fizică, la curăţenie“.
De cealaltă parte, procurorul de şedinţă a cerut respingerea contestaţiei depuse de Dan Voiculescu, susţinând că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare în detenţie.
„Nu există dovezi că inculpatul a consultat în penitenciar bibliografia indicată în lucrări. Fie nu a consultat bibliografia, fie lucrările nu sunt ştiinţifice, fie le-a scris în libertate, fie le-a scris altcineva. În penitenciar nu există unele lucrări din bibliografie, iar Dan Voiculescu nu a avut acces la calculator şi nici nu există dovezi că le-a primit de afară. Inculpatul scria concomitent la şase lucrări. Nu avea timpul necesar să scrie şi să participe la atâtea activităţi“, a susţinut procurorul.
Şi-a dat cu stângul în dreptul
Argumentul invocat de procurori care au cântărit poate cel mai greu în decizia primei instanţe de a respinge eliberarea condiţionată a lui Dan Voiculescu, a fost chiar una dintre cărţile scrise de mogul în spatele gratiilor.
„La pagina 156 din lucrarea «A patra putere» a scris că pagubele produse prin fapte de corupţie trebuie recuperate şi că trebuie modificată legislaţia pentru ca cei corupţi să nu beneficieze de graţiere şi prescripţie. De asemenea, trebuie plătit prejudiciul înainte de a se dispune eliberarea din închisoare. Dan Voiculescu se contrazice astăzi când cere eliberarea condiţionată, deoarece el nu a plătit prejudiciul“, a arătat procurorul de şedinţă.
Condamnat în dosarul ICA
Dan Voiculescu este încarcerat la penitenciarul Rahova din august 2014, după ce a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la zece ani de închisoare, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.
Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la 8 ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la 7 ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la 8 ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit 6 ani de închisoare. Tot la 6 ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS. Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la 5 ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit 4 ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, câte 3 ani, tot cu suspendare. În acest dosar, Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, a fost deja eliberat condiţionat.
