Românii aruncă kilograme de mâncare la gunoi după sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, arată studiile. S-a întâmplat şi în acest an, când, după ce au făcut turul magazinelor şi au umplut coşul de cumpărături cu tot felul de produse în exces, românii au aruncat saci întregi de mâncare care li s-a stricat în frigider. Mai mult, un sfert din produsele aruncate nici măcar nu fuseseră scoase din ambalaj, arată specialiştii. Aceştia susţin că la baza risipei stă, pe lângă obiceiul românului de a pregăti vrute şi nevrute de sărbători, lipsa de educaţie, dar mai ales promoţiile făcute de marile magazine şi publicitatea agresivă din ultimii ani.
„După 50 de ani de comunism, consumerismul a ajuns să ne caracterizeze. Românul are tendinţa să arate că are mâncare din belşug pe masă, însă de cealaltă parte, putem da vina pentru aceste cumpărături în exces şi pe promoţiile înşelătoare cu trei produse la preţ de unul, cu date de expirare diferite. Din păcate, românul nu are exerciţiul de a se uita pe etichetă şi se lasă păcălit. Apoi, un alt motiv pentru care se aruncă produsele la gunoi, în special de Sărbători, e şi faptul că ele sunt depozitate greşit în frigider. Dacă pui untul în locul legumelor şi carnea în locul ouălor, e foarte probabil ca ele să expire înainte de termenul de valabilitate, pe motiv că temperatura nu este optimă”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons.
16 kilograme de alimente, pe apa sâmbetei
Doar în luna decembrie, un român a risipit peste 16 kilograme de alimente, notează aceiaşi specialişti. Însă românii nu doar cumpără produse în exces, ci le şi consumă în exces, dovadă aglomeraţia de la camerele de gardă ale spitalelor pentru diverse probleme digestive ivite la final de an, cu prilejul sărbătorilor.
„Noi ne confruntăm din plin cu risipa alimentară, însă ceea ce face omul acasă şi ce cumpără deja nu mai poţi să controlezi. Românul nu s-a obişnuit că acum trăieşte din abundenţă, nu ca în trecut. La nivel de familie, toţi îşi pot da seama cât ar trebui să mănânce, dar adevărul este că românii mănâncă mult”, a declarat medicul Corina Zugravu, specialist în nutriţie şi alimentaţie publică.
În opinia acesteia, românii nu au reuşit să depăşească criza de mâncare dinainte de 1989. „E un soi de cicatrice din comunism. De cealalată parte, există oricum supraproducţie de mâncare la noi”, a completat Zugravu.
Risipa de mâncare, o ameninţare reală pentru mediul înconjurător
Inclusiv coşurile de cumpărături făcute de Crăciun şi Revelion arată că jumătate din buget merge către achiziţia de alimente. Asta pentru că românii asociază sărbătorile cu mâncarea, spune şi sociologul Mircea Kivu.
„Nu e doar un obicei românesc, ci e un obicei balcanic. Cu cât cumperi mai mult cu atât e mai probabil să arunci şi să faci risipă. Însă nu prea sunt mecanisme prin care oamenii să fie determinaţi să consume mai puţin, din cauză că publicitatea care ne invadează nu ne îndeamnă să fim cumpătaţi, ci să cumpărăm în exces. Iar educaţia ar avea un mare cuvânt de spus aici, din păcate nimeni nu e interesat să şi facă educaţie”, completează specialistul.
Consecinţele risipei alimentare se văd şi la alt nivel. Tonele de mâncare, nedepozitate corespunzător, reprezintă o reală ameninţare pentru mediul înconjurător. Şi, cu toate acestea, nu se iau niciun fel de măsuri. „E şi o problemă serioasă de mediu. Tot ce iese din alimentele intrate în putrefacţie este mai toxic decât ce elimină o fabrică de aluminiu, sunt dezastroase pentru mediu. Nu se respectă procedura de aruncare, mai ales la carne. Ce e important de înţeles este că atunci când aruncăm un aliment la gunoi aruncăm şi valoarea lui la gunoi, deci banii pe care i-am dat pe el. Practic, aruncăm ore de muncă şi viaţă la gunoi”, a conchis Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons.
Sociolog: „Restricţiile şi lipsurile alimentare din ultimii ani ai regimului totalitar au determinat o modificare a atitudinii publicului faţă consum în anii care au urmat Revoluţiei din 1989“.
De ce cumpără românii aşa multă mâncare? Şi de ce o aruncă? La aceste întrebări au încercat să răspundă cei de la Asociaţia „Mai Mult Verde“, printr-un documentar despre risipa alimentară. Andreea Höfer, directorul de Programe al asociaţiei, spune că în documentarea sa a plecat de la un audit făcut la nivelul UE care scotea la iveală că un român aruncă la gunoi, într-un an, 129 de kilograme de alimente, în timp ce alţi 4,74 de milioane de semeni de-ai săi abia dacă au ce pune pe masă.
Acelaşi audit preciza că omul de rând e cel mai mare risipitor – 49%, apoi cei din sectorul industriei alimentare – 37%, de retail – 7%, din sectorul alimentaţiei publice – 5%, respectiv din sectorul agricol – 2%. Andreea Höfer atrage atenţia că risipa alimentară este un fenomen des întâlnit la orăşeni: „După cum spune domnul Vintilă Mihăilescu, unul dintre protagoniştii documentarului, resturile alimentare sunt invenţia oraşului“. Acel audit este singura dare de seamă oficială despre câtă mâncare aruncă românii.
Sociologul Mihai Cucerzan (foto), cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, cel de la care care a plecat ideea legii-antifumat, consideră risipa alimentară o problemă serioasă, întâlnită atât în ţările prospere, cât şi în cele care au adoptat recent o economie de tip capitalist, ca România. „O persoană care a suferit de foame o anumită perioadă este tentată, atunci când va avea ocazia, să consume mai mult decât ar fi necesar“, explică sociologul.
Acesta susţine că, adesea, un dezechilibru – situaţia mâncării din regimul comunist – tinde să fie înlocuit cu un altul – consumerismul din capitalism: „Restricţiile şi lipsurile alimentare din ultimii ani ai regimului totalitar au determinat o modificare a atitudinii publicului faţă consum în anii care au urmat Revoluţiei din 1989“.
„România flămândă“
La acestea se adaugă şi alţi factori care i-au făcut pe români să cumpere cantităţi uriaşe de alimente: diversificarea ofertei, apariţia marilor spaţii comerciale, campaniile agresive de marketing. La acestea se adaugă şi asimilarea unui stil de viaţă occidental, creşterea veniturilor şi a nivelului de trai în general.
„Astfel, românii au fost încurajaţi să achiziţioneze, adeseori în exces, diferite bunuri, servicii, alimente. Risipa alimentară pare a fi în primul rând o consecinţă negativă a consumerismului şi se manifestă preponderent în cadrul acelor societăţi care au adoptat acest model“, afirmă Mihai Cucerzan. Afirmaţiile sale vin să întărească declaraţiile antropologului Vintilă Mihăilescu, care spune în documentar că „România a intrat în post-comunism flămândă“, referindu-se nu doar la senzaţia de foame, ci şi la curiozitate, la un fel de „Occident pe pâine“.
Sociologul clujean subliniază că noţiunea de risipă alimentară nu este prea familiară celor de la sate, asta şi fiindcă ţăranii ştiu să valorizeze hrana, obţinută cu truda muncii lor. „Agricultorul care cultivă pământul cunoaşte valoarea roadelor sale, dificultatea cu care se obţin şi este conştient că posibilităţile economice reduse nu îi permit să nu valorifice la maximum toate resursele de care dispune“, încheie sociologul. Şi realizatoarea documentarului arată cum, faţă de săteni, orăşenii se raportează la mâncare ca la un obiect: „De cele mai multe ori, frigiderele seamănă cu nişte morminte. Nici nu ne putem imagina câtă mâncare moare înăuntru lor. Actualmente nu sunt altceva decât o anticameră a coşurilor de gunoi“.
