National:
Ne place sau nu, avem deja o Directie Nationala Anticoruptie! Ce facem cu ea? Aceasta este intrebarea care pune pe jar, in aceste zile atat de tulburi, atat pe principalii actori de pe scena justitiara, cat si pe exponentii noii Puteri. Pentru ca, indiferent ca vor fi mai mici sau majore, schimburile din Justitie vor interveni, oricum, in perioada imediat urmatoare.
Pana atunci insa, este de remarcat neasteptata stapanire de sine a lui Liviu Dragnea, cel care, probabil bine tinut in frau de catre consilierii sai de taina, nu mai risca sub nicio forma o noua „marte neagra”. In schimb, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, DNA nu va fi sub nicio forma desfiintata, in ciuda presiunilor crescande venite atat din interiorul Partidului Social Democrat, cat si din partea influentelor personaje aflate in vadite conflicte de interese cu oamenii Laurei Codruta Kovesi. Mai mult chiar, nici macar nu vor fi subminate puterile actuale ale procurorilor anticoruptie. Atat ca, impunandu-se, prin intermediul noului CSM si al factorilor de decizie din Ministerul Justitiei respectarea regulamentelor interne, va disparea principiul celeritatii, ceea ce va insemna, automat, o amputare a prerogativelor procurorului sef al structurii. Si, totodata, aceasta masura strict birocratica va duce si la spargerea DNA in trei parti distincte.
Astfel ca, pe langa nucleul dur de la structura centrala, strans unit in jurul Laurei Codruta Kovesi, o „felie” importanta ii va reveni si veteranului Doru Tulus, procuror care oricum se bucura de o larga autonomie pana acum. In schimb, „grosul” procurorilor anticoruptie va fi format de cei care muncesc la dosare „de duzina”, care nu marjeaza la tot felul de „prioritati”. Si, cu toate ca pentru cei neaveniti nu pare nicio schimbare majora, initiatii sistemului stiu foarte bine ca anularea principiului celeritatii anchetarii unor dosare poate reprezenta „cheia de bolta” a reglarii functionarii intregii Directii Nationale Anticoruptie.
Fara bagat in fata
Dintre toate reformele care ar putea afecta activitatea viitoare a Directiei Nationale Anticoruptie, cea mai insemnata pare, deopotriva, cea mai putin de bagat in seama.
Este vorba despre anularea „cutumei” principiului celeritatii, astfel ca, si la DNA, de acum inainte, dosarele vor fi repartizate procurorilor in ordinea numerelor de inregistrare, ca si la celelalte Parchete, cu exceptia DIICOT. Unde, tinand cont de profilul anchetelor in curs de desfasurare, atunci cand exista suspiciuni de comitere iminenta a unor infractiuni extrem de grave, se poate aloca sprijin logistic suplimentar si trece astfel, implicit, peste lista normala. In schimb, pana acum cel putin, ordinea in care erau instrumentate dosarele reprezentau apanajul exclusiv al procurorului sef al DNA. Astfel ca, daca acesta decidea ca un dosar este de „prioritate zero”, toate resursele puteau fi redirectionate pentru anchetarea „in ritm fortat” al acestuia, in timp ce celelalte spete ramaneau „in pastrare” la dosar, indiferent de faza de cercetare in care se aflau. Insa viitoarea comisie a Consiliului Superior al Magistraturii pentru verificarea activitatii procurorilor, care cel mai probabil va fi condusa de catre Codrut Olaru, ar putea veghea ca cercetarea dosarelor sa se faca strict in ordinea inregistrarii. Sau, cel mult, principiul celeritatii sa intervina doar atunci cand se constata indicii concrete privind posibilitatea parasirii frauduloase a tarii de catre unii dintre suspecti sau a sansei de a se recupera astfel prejudicii financiare insemnate. In rest, fiecare procuror se va bucura de acelasi statut, fara ca unii sa mai poata „fura startul”, fie si sub acoperirea semnaturii procurorului sef.
Ziarul Financiar:
Sumele primite de la UE, veniturile nefiscale şi TVA au fost principalele capitole unde estimările au fost mai mari decât încasările în 2016, astfel că bugetul a închis anul trecut cu venituri de 222 mld. lei în loc de 236 mld. lei venituri estimate la rectificarea din noiembrie 2016, conform unor surse apropiate Ministerului de Finanţe.
Astfel, în loc de 12,8 mld. lei venituri din fonduri UE conform programului rectificat la buget s-au înregistrat doar 4,4 mld. lei. De aici o diferenţă de 8,4 mld. lei între programul realizat şi cel bugetat.
Întrebarea este de ce guvernul Cioloş a lăsat în noiembrie 2016 în buget un nivel al veniturilor din fonduri UE de 12,8 mld. lei, cu toate că în execuţie până în luna octombrie 2016 veniturile erau doar de 3,5 mld. lei pe linia de fonduri europene?
Guvernul Cioloş a explicat ieri printr-o scrisoare postată pe pagina de Facebook a premierului Dacian Cioloş că aceşti bani au fost lăsaţi la venituri pentru ca, în eventualitatea în care proiectele s-ar fi materializat, să existe bani de finanţare.
Însă datele arată că era puţin probabil ca în 2 luni să fie gata proiecte care nu au fost încheiate în primele 10 luni ale anului şi la un nivel de trei ori mai mare. Şi într-adevăr, sumele absorbite din fondurile europene în noiembrie şi decembrie au fost de 1 mld. lei, astfel că închiderea lui 2016 pe venituri UE s-a făcut la 4,4 mld. lei.
RFI:
Oxfam estimează că « este indecent ca atâta bogăţie să fie concentrată în mâinile unei infime minorităţi, când se ştie că o 10% din populaţia lumii trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi ». Raportul publicat de ONGul britanic în ajunul deschiderii Forumului economic mondial de la Davos denunţă şi dezvăluie cum marile firme şi indivizii cei mai bogaţi exacerbează inegalităţile exploatând un sistem economic cu probleme. « Se scapă de impozite, se reduc salariile şi se măresc la maximum veniturile acţionarilor » scrie Oxfam.
In opinia asociaţiei, diferenţele de bogăţii sunt mai mari ca niciodată, noile calcule luând în seamă date noi din China şi India, doi « giganţi » asiatici care numără la un loc aproape jumătate din populaţia globului. Graţie acestor noi date se constată că jumătatea cea mai săracă a planetei deţine şi mai puţin decât se credea până acum. « Există alte maniere de a gestiona capitalismul care ar putea aduce beneficii la mult mai mulţi oameni » spune directorul politic de la Oxfam. El preconizează de exemplu o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale şi o abandonare treptată a modelului capitalistic bazat pe acţionari, model care redistribuie celor bogaţi de o manieră disproporţionată.
Din calculele organizaţie, primul « super-miliardar » din lume ar putea apărea în maximum 25 de ani. Un « super-miliardar » este cineva care deţine un patrimoniu de peste o mie de miliarde de dolari. « Ca să-şi termine toţi aceşti bani, respectivul ar trebui să cheltuiască zilnic un milion de dolari timp de 2.738 de ani » constată Oxfam.
Ca să-şi realizeze calculele şi proiecţiile pe viitor, ONGul s-a bazat pe lista celor mai bogate 8 persoane din lume stabilită de revista Forbes şi banca Crédit Suisse. E vorba, în ordine descrescătoare, despre americanul Bill Gates, fondatorul firmei Microsoft, spaniolul Amancio Ortega, patronul concernului care deţine firma Zara, americanul Warren Buffet, mexicanul Carlos Slim, magnat al telefoniei latino-americane, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Mark Zuckerberg, co-fondatorul Facebook, Larry Ellison, co-fondatorul Oracle şi Michael Bloomberg, fondatorul firmei care-i poartă numele.
Evenimentul Zilei:
Acțiunea de politică internă este una majoră de creștere a puterii centrale a președintelui și poate duce la eliminarea stării de urgență, care oricum îi conferea șefului statului atribute speciale, după tentativa de lovitură militară de stat din 15 iulie 2016.
AKP, susținut de Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), a înaintat la începutul săptămânii proiectul legislativ care prevede sporirea atribuțiilor executive ale președintelui Erdogan pentru a preveni riscul formării unor coaliții guvernamentale fragile, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. În schimb, principala formațiune de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), și Partidul Democrat al Poporului (HDP, pro-kurd) se tem că reforma constituțională va alimenta autoritarismul. Dealtfel, în tentative de a bloca votarea legii, în Parlamentul turc argumentele au mers până la confruntarea fizică între părțile care apără sau resping acest transfer de atribuții de la Premier la Președinte, attribuții care însă nu definesc pe deplin o republică prezidențială. Însă acțiunea leagă definitiv soarta Turciei de regimul și personalitatea lui Erdogan.
Cele trei articole aprobate joi noaptea stabilesc rolul de supervizare al Parlamentului turc, permit președintelui să păstreze legături cu partidul său politic și detaliază puterile executive ale șefului statului, printre care cea de a emite decrete. Aprobarea articolelor respective este un semnal pozitiv pentru AKP, deși amendamentele vor trebui să treacă de încă două proceduri de vot înainte ca întregul pachet legislativ privind reforma constituțională să facă obiectul unui referendum, așteptat în primăvara acestui an.
