“În unele cazuri, serviciile ruse de informaţii s-au deghizat drept păţi terţe, ascunzându-se în spatele unor identităţi online false, menite să determine victima să atribuie greşit sursa atacului”, se arată în document.
“Guvernul american confirmă că doi actori diferiţi din serviciile ruse de informaţii au participat la intruziunea vizând un partid politic american. Primul actor, cunoscut ca Advanced Persistent Threat (APT) 29, a spart sistemele partidului în vara lui 2015, în timp ce al doilea, cunoscut ca APT28, le-a spart în primăvara lui 2016.
“Activitatea (serviciilor de informaţii ruse – n.r.) face parte din campania în curs de operaţiuni informatice orientate împotriva Guvernului american şi cetăţenilor săi”, au scris autorii documentului.
“Acest (raport comun de analiză – n.r.) oferă indicatori tehnici privind multe dintre aceste operaţiuni, măsurile recomandate pentru diminuarea (consecinţelor- n.r.), sugestii de acţiuni în replică la indicatorii oferiţi şi informaţii privind modul de raportare ale acestui tip de incidente Guvernului american”, se adaugă în raport.
În vara lui 2016, Guccifer 2.0 a revendicat atacurile asupra Partidului Democrat. Ulterior, într-un interviu acordat în iunie pentru Vice, el susţinea că este român.
Experţi în securitate informatică au conchis că Guccifer 2.0 este, probabil, proiectul hackerilor ruşi susţinuţi de statul rus. Compania de securitate informatică Crowdstrike, care a fost angajată de Partidul Democrat pentru a analiza atacul informatic, a prezentat această ipoteză.
De asemenea, un expert în securitate informatică de la King’s College London, Thomas Rid, a afirmat că “este mai degrabă probabil” ca întregul atac vizând Partidul Democrat, inclusiv rolul lui Guccifer 2.0, să fi fost orchestrat se spioni ruşi.
Documentul de 13 pagini al FBI şi Departamentului pentru Securitate Internă a fost publicat în condiţiile în care preşedintele Barack Obama a anunţat sancţiuni vizând Rusia pentru interferenţă în alegerile prezidenţiale. Raportul a fost criticat, însă, de experţi în securitate, potrivit cărora nu este suficient de amănunţit şi a fost publicat prea târziu.
Atât CIA, cât şi FBI cred că hackeri ruşi au fost responsabili pentru atacurile vizând Partidul Democrat, menite să îl ajute pe republicanul Donald Trump în cursa pentru Casa Albă. Mai mult, serviciile de informaţii afirmă că hackerii au acţionat la ordinele statului, deşi nu pot dovedi o implicare personală a lui Vladimir Putin.
Rusia, dar şi Trump au respins în repetate rânduri acuzaţiile.
Săptămâna trecută, preşedintele Barack Obama a impus sancţiuni împotriva a şase cetăţeni şi cinci entităţi ruse, inclusiv două agenţii de informaţii ale Kremlinului. Aceste sancţiuni vizează îngheţarea activelor financiare deţinute pe teritoriul Statelor Unite.
De asemenea, alţi 35 de diplomaţi ruşi au primit ordin de expulzare din partea Washingtonului şi au la dispoziţie 72 de ore pentru a părăsi SUA. Aceste expulzări reprezintă o replică faţă de campania de intimidare şi hărţuire a diplomaţilor americani din Rusia.
Cine sunt agenţii ruşi expulzaţi de Barack Obama
Această expulzare de agenţi ruşi amintind de epoca Războiului rece, cea mai importantă după 2001, când 50 de agenţi trebuiseră să părăsească teritoriul american, sancţionează presupusa ingerinţă a Moscovei în campania electorală americană. Cu câteva luni înainte de alegeri, mai multe organizaţii, între care Partidul Democrat, fuseseră victime ale unor atacuri cibernetice. Dacă Rusia intenţionase iniţial să răspundă în acelaşi mod — aşa cum este uzanţa în astfel de cazuri — expulzând 35 de oficiali americani, Vladimir Putin a anunţat ulterior că se va abţine să facă la fel.
Cei 35 de oficiali ruşi — invitaţi să părăsească teritoriul american împreună cu familiile lor „în 72 de ore”, aşa cum precizase Barack Obama — sunt anonimi. Dar toţi lucrează la Consulatul rus din San Francisco sau la Ambasada Rusiei din Washington. Nu se ştie totuşi dacă aceste persoane-ţintă au luat parte la piratarea informatică.
Potrivit New York Times,citat de agerpres.ro, „Casa Albă şi Departamentul de Stat au stabilit numărul de 35 de persoane şi apoi au cerut FBI o listă a oficialilor ruşi despre care se crede că ar fi în realitate agenţi ai serviciilor de informaţii”.
Aceşti agenţi ar lucra sub acoperire pentru serviciile de informaţii ruse — SVR, descendent din KGB, care răspunde pentru operaţiunile sale direct preşedintelui rus, şi GRU, omologul său militar.
New York Times, citând un fost oficial american, estimează că aceşti 35 de oficiali ruşi reprezintă o treime din persoanele suspectate de spionaj care lucrează în ambasadele şi consulatele ruseşti în SUA, adică aproximativ 100 de persoane. Dar numărul spionilor ruşi pe teritoriul american ar fi în realitate mult mai ridicat.
La fel ca şi omologii lor americani, spionii pot pretinde că sunt oameni de afaceri sau că lucrează indiferent în orice profesie, în funcţie de misiunile lor. Conform New York Post, publicaţie conservatoare americană care citează un fost membru al serviciilor de informaţii, spionii ruşi se aflau cu miile pe teritoriul SUA în 2010, „ceea ce bate recordurile din timpul Războiului rece”.
Mai multe semne arată că spionajul între cele două puteri s-ar fi intensificat în ultimii ani, în special în epoca Putin. În 2010, zece „agenţi în adormire”, cetăţeni bine integraţi în SUA pentru misiuni de spionaj pe termen lung, au fost arestaţi şi schimbaţi cu cetăţeni ruşi condamnaţi pentru spionaj în favoarea Occidentului de către Moscova. Cinci ani mai târziu, trei agenţi ai serviciilor de informaţii ruseşti erau judecaţi pentru spionaj în SUA.
Edward Lucas, jurnalist şi autor al unei cărţi despre spionajul rus, afirma astfel anul trecut pentru CNN că „spionajul rus se face la o scară mai amplă decât în epoca sovietică”.
New York Times precizează că această intensificare se face în ambele sensuri. Astfel, în 2013, Ryan Fogle, al treilea secretar al Departamentului politic al Ambasadei SUA la Moscova, care lucra de fapt pentru CIA, a fost arestat având asupra lui o busolă, o hartă a Moscovei şi 130.000 de dolari cash.
Pentru moment, guvernul american a furnizat puţine elemente care leagă spionii arestaţi de atacurile cibernetice din vara trecută. Expulzarea este „probabil mai simbolică decât altceva”, explică Steven Hall, fost cadru al CIA, citat de New York Times.
Nu se ştie câţi dintre ei frecventau cele două sedii ruseşti a căror închidere a ordonat-o de altfel Barack Obama. Preşedintele american le-a descris ca veritabile cuiburi de spioni „utilizate de responsabili ruşi în scopuri informative”. Unul este situat în Maryland, în apropiere de Washington, iar celălalt în Long Island, în apropiere de New York.
Cele două „incinte luxoase de la malul mării”, aparţinând Rusiei, erau destinate diplomaţilor ruşi pentru recreere. Dar aceştia din urmă, care jucau acolo tenis sau se plimbau pe malul piscinei, erau supravegheaţi încă de la sfârşitul Războiului rece de serviciile de informaţii americane.
Complexul din New York fusese acuzat încă de Ronald Reagan în 1992 că ar fi centrul operaţiunii de supraveghere electronică a activităţilor industriale din regiune. Consiliul municipal de la Glen Clove îi sancţionase atunci pe ruşi să nu mai utilizeze terenul de tenis şi să nu mai aibă viniete de parcare gratuite pentru plajă.
În prezent, el este descris de New York Times ca fiind cvasiabandonat. Cel de la Maryland, în schimb, este utilizat în continuare de ambasadorii ruşi şi de familiile lor. Ei vor trebui să se lipsească de acum înainte de el.
