Proiectul de modificare a legii răspunderii magistraţilor, considerat de noua majoritate parlamentară o prioritate inclusă în programul de guvernare, nu este privit cu ochi buni de şefii sistemului judiciar.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a vrut să profite de prima şedinţă a noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) ca să facă „lobby“ pentru iniţiativa legislativă a răspunderii magistraţilor.
Iordache a declarat, înaintea şedinţei de constituire a noului CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbatere la Parlament cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar.
Decizia sa a fost însă una neinspirată, magistraţii taxându-l dur pe ministru. Aceştia au atras atenţia că există deja o reglementare a răspunderii magistraţilor, iar justiţia are probleme mai importante care ar trebui să capteze atenţia Executivului şi a Parlamentului.
O lege şi pentru răspunderea parlamentarilor
„Am spus-o şi la audieri (în comisiile parlamentare pentru avizarea în funcţia de ministru al Justiţiei) că avem nevoie de o lege a răspunderii magistraţilor. Tocmai pentru aceea sunt astăzi la CSM. Aştept ca noul CSM, printr-o consultare publică, cu asociaţiile profesionale, dar în primul rând cu CSM, cu Înalta Curte, cu Parchetul General să avem o astfel de lege. Repet, printr-o consultare publică cu toţi cei care sunt implicaţi şi într-o dezbatere publică făcută la Parlament“, a precizat Iordache înaintea şedinţei de constituire a noului CSM.
În replică, preşedinta Curţii Supreme, Iulia-Cristina Tarcea, a spus că nu numai magistraţii ar trebui să răspundă material pentru eventualele erori profesionale, dar şi parlamentarii care iniţiază legile.
„Aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe şi o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului, pentru că judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, desigur aplicarea legii va fi în consecinţă“, a afirmat Iulia-Cristina Tarcea.
La rândul său, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a atras atenţia că sistemul judiciar are alte priorităţi, legea răspunderii magistraţilor nefiind o urgenţă.
„Nu e nicio urgenţă şi nici o neclaritate pentru cine are pacienţa să citească textele respective. În acest moment, o prioritate pentru Ministerul Public este asigurarea sediilor, asigurarea resurselor parchetelor“, a spus Augustin Lazăr.
Mariana Ghena: Nu dorim o astfel de lege
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a fost taxat chiar şi de noua şefă a CSM. După ce ministrul a anunţat iminenta iniţiativă legislativă, judecătoarea Mariana Ghena a declarat: „În ceea ce priveşte mult discutata răspundere materială a magistraţilor, iminenta iniţiativă legislativă, este o problemă sensibilă, chiar şi pentru dumneavoastră domnule ministru în activitatea pe care o veţi desfăşura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent. O astfel de iniţiativă nu poate fi declanşată decât după o atentă evaluare. După o responsabilă apreciere a cadrului legislativ care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiţie bună, după o consultare reală a magistraţilor, şi după identificarea altor modalităţi de eficientizare a activităţii magistraţilor. Nu cred şi nu credem că se pune problema la acest moment unei initiative legislative sub acest aspect“, a spus judecătoarea Mariana Ghena la CSM.
Magistratul a subliniat că este nevoie, în primul rând, ca judecătorilor şi procurorilor să li se asigure condiţii optime de activitate, înainte de a se înăspri cadrul legislativ pentru tragerea la răspundere a acestora.
„Până când magistratul, judecătorul, procurorul nu va beneficia de toate condiţiile materiale, de resurse umane, de volum optim de activitate – bunăoară în statele europene sunt judecători care au două, trei cauze pe lună – suntem departe de această realitate, dar poate în condiţiile în care vom avea creat cadrul care să ne confere siguranţă, care să ne ofere condiţiile de muncă astfel încât magistratul poate să nu greşească, atunci poate s-ar pune problema unei astfel de initiative. Până atunci, nu susţinem un asemenea punct de vedere“, a mai spus Mariana Ghena.
CSM: O palmă aruncată sistemului
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au declarat scepticismul faţă de necesitatea adoptării legii răspunderii magistraţilor, arătând că multe din deciziile pronunţate de CEDO împotriva României vizează incoerenţe legislative, fără a se pune în discuţie şi instituirea unei răspunderi a Parlamentului pentru actele normative contradictorii pe care le-a adoptat.
În replică, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, i-a invitat pe membrii CSM să vină cu propuneri de modificare a legilor care au prevederi contradictorii. El a asigurat că bugetul instituţiei va fi făcut astfel încât „pe instanţe să nu existe presiune”.
„Acolo unde există bună-credinţă, putem sta la aceeaşi masă şi putem rezolva. În Parlament există bună-credinţă. Veniţi cu propuneri de modificare. Practica şi expertiza trebuie să vină de la dumneavoastră“, a transmis ministrul Justiţiei membrilor CSM.
Judecătoarea Mariana Ghena, noul şef al CSM
Vineri, judecătorea Mariana Ghena, reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al CSM. Totodată, procurorul Mihai Cristian Ban a fost votat pentru funcţia de vicepreşedinte.
Mariana Ghena este magistratul care, în prima instanţă, în dosarul „Valiza“, s-a pronunţat pentru pedepse cu închisoarea cu suspendare pentru George Becali, Victor Piţurcă şi Teia Sponte.
Judecătoarea şi-a prezentat proiectul de management în cadrul primei şedinţe a noului Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul cuprinde viziunea acesteia privind gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.
Componenţa noului CSM
Noii membri ai CSM sunt: Simona Camelia Marcu – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Mariana Ghena – ICCJ, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andreea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara, Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă ICCJ, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.
CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi sunt validaţi de Senat. Din Consiliu mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen, şi trei membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general. Mandatul membrilor CSM are o durată de şase ani şi nu poate fi reînnoit.
