În 1917, revoluţionarul bolşevic Vladimir Ilici Lenin întemeia Uniunea Sovietică pe cenuşa Rusiei Ţariste şi visa să le furnizeze inamicilor săi capitalişti funia cu care să se spânzure. A murit însă şapte ani mai târziu, fără a-şi îndeplini visul. La trei decenii de la moartea sa, Nikita Sergheevici Hruşciov urca la vârful Partidului Comunist al Uniunii Sovietice călcând pe cadavre şi insuflând ideea că Occidentul poate fi depăşit. Momentul strivirii capitalismului decadent de către comunismul în ascensiune a fost imaginat chiar şi de unii artişti, fireşte la imboldul puterii sovietice. În 1960, adică acum 57 de ani, trei artişti de la Diafilm au îndrăznit să vadă în viitor şi să-şi aştearnă ideile în 45 de ilustraţii care le prezentau copiilor, cu texte sugestive, cum arată viaţa din Uniunea Sovietică în 2017, la o sută de ani de la Revoluţia Bolşevică.
Cercetătorii sovietici reuşesc să ţină sub control clima FOTO VK Sergey Pozdnyakov
Viitorul imaginat de V. Strukova, V. Şevcenko şi L. Smehov este întruchipat prin micul erou Igor şi familia sa activă şi fericită. Cei trei artişti pun accent pe controlul vremii şi pe o societate uşurată de existenţa roboţilor. Tatăl lui Igor ţine centralele nucleare în zbor pentru a a stăpâni condiţiile atmosferice, în timp ce mama sa este într-o excursie şcolară la Marea Neagră. Micul dejun este preparat de un robot care acţionează la comandă, iar comunicarea favorizată de televizoare echipate cu telefon. Între timp, trenuri propulsate cu energie nucleară traversează strâmtoarea Bering, o imagine futuristă înscrisă în logica şicanelor dintre sovietici şi americani din perioada Războaielor Rece.
Un tren cu propulsie nucleară traversează strâmtoarea Bering FOTO VK Sergey Pozdnyakov
Anul apariţiei acestor imagini nu este întâmplător. La sfârşitul anilor ’50 ai secolului trecut, cele două mari puteri treceau de la lupta ideologică de la distanţă din perioada lui Stalin la cea faţă în faţă. Era epoca în care relaţiile dintre cele două mari puteri ale Războiului Rece oscilau între tensiune şi ceea ce noul lider sovietic, Nikita Hruşciov, numea „coexistenţă paşnică“.
Micul Igor este ajutat de robot să-şi facă micul dejun FOTO VK Sergey Pozdnyakov
Hruşciov era la acea vreme convins de superioritatea sistemului comunist, mizând pe realizările spaţiale ale Uniunii Sovietice, precum lansarea primului satelit artificial, Sputnik 1, la 4 octombrie 1957, şi trimiterea primului om în spaţiu, Iuri Gagarin, la 12 iulie 1961, şi căuta cu orice prilej să le-o dea peste nas occidentalilor. Americanii au acceptat acest joc.
Elevii învaţă în clase cu cinema FOTO VK Sergey Pozdnyakov
În iunie 1959, sovieticii au deschis cu mare tam-tam, la New York, o expoziţie dedicată ultimelor realizări tehnice şi spaţiale. Şase săptămâni mai târziu, americanii au răspuns cu o expoziţie la Moscova care punea accent pe viaţa cotidiană.
Oamenii află din ziare ultimele realizări ale ştiinţei sovietice FOTO VK Sergey Pozdnyakov
Un moment de vârf al expoziţiei americane de la Moscova a fost „discuţia din bucătărie“ dintre Nikita Hruşciov şi vicepreşedintele Richard Nixon. Întâlnindu-se cu oaspetele său american în faţa unei bucătării futuriste, liderul sovietic a ţinut să epateze cu o declaraţie de un optimism debordant. „În şapte ani, vom avea acelaşi nivel de trai ca în Statele Unite. Vă vom ajunge din urmă şi vă vom face un mic semn în momentul depăşirii“, i-a transmis Hruşciov lui Nixon.
Discuţie familială înlesnită de televizorul echipat cu telefon FOTO VK Sergey Pozdnyakov
Uniunea Sovietică s-a destrămat 31 de ani mai târziu, la 74 de ani de la Revoluţia Bolşevică, fără să fi depăşit vreodată Occidentul. În 2017, cei care au crezut cândva în superioritatea Uniunii Sovietice nu au rămas decât cu aceste imagini.
Sfârşitul poveştii FOTO VK Sergey Pozdnyakov
