Reprezentantul Partidului Popular European (PPE) Antonio Tajani a obţinut 274 de voturi din 683, fiind urmat de socialistul Gianni Pitella, ales de 183 de europarlamentari.
În total, au fost exprimate 718 voturi, dintre care 35 nu au fost validate.
Scorul lui Pitella a fost mai mic decât numărul grupului europarlamentarilor social-democraţi (S&D), care deţine 189 de mandate, notează Reuters, potrivit Agerpres.
Şi Tajani a obţinut un scor mai mic decât numărul europarlamentarilor conservatori din PPE şi liberali din ALDE, care au convenit în noaptea de luni spre marţi să formeze o alianţă ce i-ar permite candidatului PPE să aibă şanse mai mari pentru a ajunge în funcţia de preşedinte al PE.
Helga Stevens, reprezentanta conservatorilor şi reformiştilor europeni, s-a clasat pe locul trei, cu 77 de voturi. Jean Lamberts, reprezentantul grupului ecologist, a obţinut 56 de voturi, iar Eleonora Forenza, care a candidat din partea grupării stângii europene, a obţinut 50 de voturi. Ultimul s-a clasat europarlamentarul român Laurenţiu Rebega, membru al grupului condus de politicianul de extremă dreapta Marine Le Pen. El a fost votat de 43 de europarlamentari.
Al doilea tur de scrutin urmează să aibă loc la ora locală 15.00 (14.00, ora României). Dacă nici după trei tururi nu se va ajunge la situaţia ca un candidat să obţină majoritatea de 50+1, marţi seara va avea loc al patrulea tur, care va fi decisiv. Niciunul dintre candidaţii aflaţi în cursă nu s-a retras după primul tur.
Grupul parlamentar de centru-dreapta al PPE a ajuns la un acord marţi dimineaţă cu ALDE, chiar înaintea primului tur al votului pentru preşedinţia Parlamentului. În schimbul retragerii lui Guy Verhofstadt, ALDE primeşte controlul Conferinţei preşedinţilor de comisie, organul politic care coordonează activitatea comisiilor, alcătuit din preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi speciale, relatează Agerpres.
Prin alegerea lui Tajani, fost consilier al lui Silvio Berlusconi, PPE ar deţine controlul tuturor celor trei instituţii ale UE: Parlamentul, Comisia Europeană şi Consiliul.
„Europa se confruntă cu o criză“, se arată în înţelegerea dintre PPE şi ALDE postată pe site-ul ALDE . „Naţionaliştii şi populiştii de toate felurile încearcă să distrugă Uniunea din interior şi din afară. De aceea, PPE şi ALDE – dincolo de diferenţele lor ideologice – au decis să se alieze şi să ofere o platformă comună ca un punct de plecare pentru această cooperare proeuropeană. Facem apel la toate celelalte forţe proeuropene din Parlament să se alăture acestei iniţiative şi să vină în completarea ideilor şi priorităţilor de pe agenda noastră pentru reformă“.
„Acesta este un prim pas în construirea unei coaliţii proeuropene care să reformeze şi să întărească uniunea noastră. Cu provocări precum (preşedintele american ales Donald) Trump şi (preşedintele rus Vladimir) Putin, cheia succesului este să reformăm Uniunea Europeană“, a apreciat Guy Verhofstadt într-o declaraţie scrisă.
Candidatul socialist Gianni Pittella nu s-a recunoscut învins şi le-a cerut europarlamentarilor să continue să-l susţină.
Socialiştii europeni, nemulţumiţi de retragerea lui Guy Verhofstadt şi de alianţa dintre ALDE şi PPE
Grupul socialiştilor europeni a primit marţi cu surpriză şi nemulţumire anunţul că liberalul Guy Verhofstadt s-a retras din cursa pentru preşedinţia Parlamentului European, precum şi cel privind alianţa formată de liberali cu popularii europeni, scrie Politico, potrivit Agerpres.
Europarlamentarul socialist Marc Tarabella, cunoscut pentru modul franc în care îşi expune de fiecare dată punctele de vedere, a transmis pe Twitter un mesaj critic faţă de alianţa dintre partidul lui Verhofstadt şi populari. „Într-o singură săptămână a trecut de la un acord cu Grillo la unul cu Tajani, de la şpagat politic la entorsă etică!“, a scris europarlamentarul belgian. El a făcut trimitere la încercarea eşuată a lui Guy Verhofstadt de a ajunge la o înţelegere cu euroscepticii italieni din Mişcarea Cinci Stele, condusă de Beppe Grillo.
Potrivit surselor publicaţiei Politico, şi alţi europarlamentari socialişti sunt supăraţi din cauza noii alianţe şi acuză modul lipsit de transparenţă în care s-a ajuns la acest parteneriat.
Sancţionarea Poloniei
Politico mai scrie că una dintre mizele acordului dintre PPE şi ALDE a fost retragerea dreptului Poloniei de a vota în Consiliul European.
Astfel, membrii ALDE au insistat ca PPE să ceară activarea, în cazul Poloniei, a articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ceea ce ar lăsa ţara fără dreptul de a vota în cadrul Consiliului European. Polonia este în centrul unei crize politice după ce Parlamentul a adoptat o serie de măsuri considerate neconstituţionale, iar preşedintele a promulgat respectivele acte normative.
Articolul 7 are două părţi – Articolul 7.1, potrivit căruia Consiliul lansează un avertisment oficial unui stat membru acuzat de încălcarea drepturilor fundamentale, şi Articolul 7.2, care se activează în cazul în care avertismentul nu îşi atinge scopul. Activarea presupune impunerea de sancţiuni şi suspendarea dreptului de vot în Consiliu.
Articolul 7 apare menţionat prima dată în Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoare în 1999. Potrivit documentului, orice stat membru al UE care încalcă valorile europene fundamentale, definite drept „libertatea, democraţia, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept“ va fi sancţionat.
Vârsta, criteriu de departajare
Regulamentul prevede că niciunul dintre candidaţi nu este obligat să se retragă după vreunul dintre primele trei tentative de alegere a preşedintelui PE. În schimb, dacă alţi europarlamentari decid, după încheierea unui tur, că vor să candideze, o pot face, cu condiţia să aibă susţinerea a cel puţin 38 dintre colegii lor.
Vârsta este criteriul final de departajare în cazul în care primii doi candidaţi la preşedinţia Parlamentului European obţin acelaşi număr de voturi la ultimul tur de scrutin, indică regulamentul legislativul Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
Menţiunea apare în codul de procedură al PE la capitolul al doilea. „Dacă după trei tururi de scrutin niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate, va avea loc un al patrulea tur, la care iau parte doar cei doi candidaţi care au întrunit cele mai multe voturi. În cazul în care între cei doi se înregistrează egalitate, candidatul cel mai în vârstă va fi declarat câştigător“, se arată în regulamentul PE.
