Mai grav este că revendicările terorismului jihadist încep să se coreleze cu agende politice, susţinând mişcări independentiste sau autonomiste. Analiştii se întreabă încotro îşi vor îndrepta atenţia jihadiştii după ce vor fi izgoniţi din feifurile lor din Siria şi Irak. O parte se vor deplasa în Turcia, eventual promiţând susţinere pentru celulele PKK.
Altele este foarte posibil să încerce să folosească zonele de refugiu mai vechi din Liban, mizând pe legăturile de cooperare tradiţionale cu Hezbollah sau, în teritoriu palestinian, cu cei din Hamas. Dar teama majoră a serviciilor de informaţii din lumea occidentală şi a celor ruseşti totodată, este că multe dintre aceste celule teroriste se vor retrage în ţările de origine.
În Cecenia sau Daghestan sau înspre ţările Europei occidentale, adică în zonele de provenienţă majoritară a miilor de luptători de acum cu experienţă în zone de luptă şi care sunt obligaţi să-şi găsească foarte rapid un refugiu. Alte zone ar putea fi Afganistanul, Pakistanul, Somalia, Ciadul, Nigeria. Libia, Egipt.
Germania şi Franţa, ţinte
Învins în Siria şi Irak, Statul Islamic are ambiţii mari în Europa, mai exact în Germania şi Franţa.
Nu degeaba ISIS s-a grăbit să revendice atacul recent din târgul de Crăciun din Berlin, chiar dacă teroristul Anis Amri nici nu fusese încă prins, scrie Politico.com. O dovadă în plus că pentru Statul Islamic e extrem de important să câştige puncte în faţa Germaniei.
Asta pentru că Germania este ţinta majoră din strategia Statului Islamic în Europa. E important să înţelegem de ce, pentru a găsi şi posibilele soluţii, mai afirmă sursa.
Pentru Statul Islamic, Europa este o bază de unde-şi poate racola recruţi, dar şi un model de coexistenţă pe care vrea să-l desfiinţeze. Atentatele din Europa au menirea de a sădi conflict şi dezbinare internă, o tensiune socială care să ducă, în final, la încurajarea tinerilor musulmani, bărbaţi şi femei, de a se alătura cauzei jihadiste din Siria şi Irak.
Nu în ultimul rând, ţelul e de a arăta că democraţia nu e funcţională, ci doar un eşec, alternativa fiind califatul jihadist.
În acest context, principalele ţinte pentru grupare sunt Franţa şi Germania. Franţa pentru că este locul în care trăiesc cele mai mari comunităţi de evrei şi musulmani. Deşi armonia nu e una perfectă, e o ţară care arată că se poate trăi laolaltă, indiferent de religie. Iar Germania pentru generozitatea arătată refugiaţilor din Siria şi Irak.
Statul Islamic are o politică anti-refugiaţi, acuzând imigranţii de trădare, pentru că s-au îndepărtat de la „adevărata cale“, cea care înseamnă, din punctul său de vedere, califatul.
Premierul francez Bernard Cazrneuve avertiza că „trebuie să ne pregătim pentru o bătălie de lungă durată împotriva terorismului într-un context strategic profund modificat“.