Preşedintele american Barack Obama şi-a apărat , la sfârşitul săptămânii trecute, într-o scrisoare către americani, munca realizată în cele două mandate la Casa Albă, în special programul Obamacare pe care succesorul său Donald Trump a promis că îl va anula, transmite AFP.
Casa Albă a publicat această scrisoare a preşedintelui însoţită de rapoarte de la fiecare ministere privind progresele realizate de la venirea la putere a lui Barack Obama în urmă cu opt ani, când principala economie a lumii era în pragul unei crize grave.
„În contextul în care mă pregătesc să predau frâiele şi să îmi îndeplinesc datoria de cetăţean, sunt mândru să spun că am construit noi baze pentru America“, scrie cel de-al 44-lea preşedinte american.
Principalele realizări
Printre principalele realizări ale administraţiei sale, el citează redresarea economiei americane, reducerea operaţiunilor militare din Afganistan şi Irak, o reducere netă a dependenţei de petrolul din străinătate şi acordul de la Paris privind clima.
Preşedintele SUA, Barack Obama, lasă în urmă o moştenire controversată şi ameninţată de succesorul său, Donald Trump, mai ales în ceea ce priveşte reforma sanitară şi apropierea de Cuba şi Iran, dar şi un eşec răsunător în Siria.
Experţii sunt unanimi în a declara că reforma sanitară promulgată în 2010, cunoscută sub numele de Obamacare şi care stabileşte obligativitatea deţinerii unei asigurări de sănătate, a fost cea mai mare realizare pe plan intern a actualului locatar de la Casa Albă. Este vorba despre o lege „foarte complex“ de care au beneficiat „peste 20 de milioane de cetăţeni“, aminteşte analistul Roberto Izurieta, profesor la Universitatea George Washington.
Această cifră de beneficiari o face pe Susan Burgess, profesoară de politici la Universitatea din Ohio, să se întrebe dacă va fi „sustenabil din punct de vedere politic“ pentru republicani, în frunte cu Trump, să-şi menţină promisiunea de a elimina Obamacare.
„Abrogarea Obamacare este primul lucru pe ordinea de zi. Arhitectura versiunii de înlocuire se va forma, prin procedură legislativă, în săptămânile şi lunile viitoare“, a declarat Mike Pence, săptămâna trecută în Congres.
Trump însuşi a atras anterior atenţia asupra oricăror acţiuni precipitate, sfătuindu-i pe Twitter pe republicani să lase Obamacare „să se prăbuşească singură sub propria greutate“.
Totodată mulţi analişti sunt de părere că în mandatul lui Obama economia SUA a ieşit din criză şi „din căderea liberă“, înregistrând cifre macroeconomice rezonabil de bune, la aproape opt ani după Marea Recesiune.
Şomajul se situa în noiembrie la 4,6%, cea mai scăzută rată din august 2007, iar economia americană a crescut într-un ritm anual de 3,2%. Dar şi această relansare economică s-ar putea vedea afectată odată cu venirea la Casa Albă a lui Trump, avertizează Izurieta, care crede că pentru a continua pe calea creşterii„este nevoie de o viziune foarte clară“.
Acordul cu Iranul avea încă de la semnarea sa, în 2015, numeroşi duşmani în Congresul SUA, unde republicanii şi-au păstrat majoritatea în cele două camere după alegerile din 8 noiembrie, iar acum Trump a declarat că vrea „să rupă“ acordul, însă, fidel propriului stil, nu a oferit detalii despre cum anume doreşte să facă acest lucru.
În privinţa Cubei, magnatul american a fost mult mai explicit şi, după moartea fostului preşedinte Fidel Castro, a ameninţat să pună capăt „încălzirii“ relaţiilor cu insula din Caraibe dacă administraţia lui Raúl Castro nu este dispusă să ajungă „la un acord mai bun“.
Totodată, se crede că Trump este adeptul unei abordări dure în privinţa războiului din Siria, a cărui recrudescenţă reprezintă cel mai mare eşec de politică externă a lui Obama, în pofida eforturilor in extremis ale secretarului său de stat, John Kerry, de a încerca să reducă violenţele, îndeosebi la Alep.
Neavând succes în Congres cu reforma sa privind imigraţia, Obama a impus prin decret, la finalul anului 2014, mai multe măsuri pentru a împiedica deportarea a aproape cinci milioane de imigranţi fără documente şi care au fost blocate la puţin timp după aceea la solicitarea a 26 de state.
După o lungă bătălie în justiţie, în iunie, Tribunalul Suprem, cu un judecător mai puţin după moartea conservatorului Antonin Scalia, nu a fost capabil să încline balanţa în favoarea sau împotriva acestor măsuri, astfel că în prezent chestiunea imigraţiei este la latitudinea lui Trump.
Obama a lansat o ofensivă înainte de plecarea sa în încercarea de a salva această reformă, piesă centrală a bilanţului său. Miercuri, el s-a dus în Congres pentru a discuta cu democraţii înainte de ceea ce se anunţă ca fiind prima luptă majoră a viitoarei preşedinţii.
Obama întoarce foaia
Dacă e să-i credem pe membrii anturajului său, Obama a reacţionat cu destul calm la victoria lui Donald Trump, pe care îl considera „nepotrivit“, în timpul campaniei electorale, pentru funcţia supremă în stat. În dimineaţa de după alegeri, Obama şi-a chemat echipa în Biroul Oval, iar atmosfera era una de înmormântare, spune un consilier, citat de corespondentul „Liberation“ la Washington.
Barack Obama nu a anticipat victoria lui Trump. A fost surprins, ca toată lumea . Surprins, dar încrezător în puterea democraţiei americane. Şi aceasta a fost impresia pe care Obama a cautat să o ofere lumii, apropiaţilor săi, cetăţenilor americani.
Totuşi, pentru Obama, victoria lui Donald Trump a venit ca o palmă dublă. În primul rând, pentru că magnatul imobiliar s-a lansat în cariera politică punând la îndoială cetăţenia americană a primului preşedinte de culoare din istoria Americii.
Apoi pentru că miliardarul republican pare determinat să elimine măsurile emblematice ale predecesorului său. Barack Obama a fost sigur că Hillary Clinton va câştiga şi că moştenirea lui va fi dusă mai departe. Dar în noaptea alegerilor, în decurs de câteva minute, el a înţeles că tot ce a făcut în ultimii opt ani este acum ameninţat: măsurile privind imigraţia, reforma sănătăţii etc …
Cu toate acestea s-a angajat că va asigura o tranziţie lină. La două zile după alegeri, el l-a primit pe câştigător la Casa Albă. Preşedintele democrat a cerut personalului său să facă acelaşi lucru şi să fie „prietenos“ cu echipa lui Donald Trump.
Totul părea să meargă bine între cei doi bărbaţi cu priorităţi politice şi temperamente radical diferite. Şi totuşi, atmosfera s-a stricat în preajma Crăciunului. Barack Obama a decis să utilizeze de toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a-şi proteja moştenirea politică şi a pus unele obstacole în calea succesorului său.
Obstacole în calea lui Trump
Ştiind ce gândeşte Trump şi unii dintre consilierii săi despre încălzirea globală, Obama a decretat pe 20 decembrie o interdicţie permanentă pentru foraj de petrol şi gaze în aproape toate apele SUA şi Oceanul Arctic. De asemenea, a protejat o zonă mare în Atlantic, unde se află corali, de la Virginia la Maine.
Pentru aceasta, s-a folosit de o lege din 1953, care dă preşedintele SUA puterea de a proteja apele federale de orice forări după hidrocarburi. Dacă Donald Trump ar încerca să anuleze decizia lui Obama s-ar lovi de grupurile de protecţie a mediului, iar procedura ar putea dura ani de zile.
Urmând aceeaşi logică, Barack Obama, a ridicat, la sfârşitul lunii decembrie, două zone naturale din Utah şi Nevada la rangul de „monumente naţionale“, 650.000 de hectare de teren fiind în prezent excluse forajului. În timpul mandatului său, Obama a protejat mai mult de 224 de milioane de hectare de zone terestre şi marine, mai mult decât orice alt preşedinte al SUA.
Pune tunurile pe Rusia
După ce serviciile de informaţii din SUA au constatat că Vladimir Putin a ordonat o „campanie“ de piraterie şi de propagandă pentru a o discredita pe Hillary Clinton şi de a promova alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, Obama a decis să reacţioneze, mai ales după ce a văzut atitudinea preşedintelui ales faţă de Rusia lui Putin.
Pe 29 decembrie, Casa Albă a anunţat o serie de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea a 35 de agenţi ai serviciilor secrete ruse. La sfârşitul săptămânii trecute, Obama a autorizat, lucru rar, publicarea unui raport declasificat de informaţii cu privire la implicarea Rusiei în campania din SUA.
Tensionează relaţiile cu Israelul
La 23 decembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie prin care cere Israelului să oprească, „imediat şi complet“, toate activităţile de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate. Textul este istoric: rezoluţia a trecut pentru că SUA s-au abţinut, până atunci, din cauza veto-ului sistematic al Washington-ului, Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să condamne colonizarea israelienă.
Acesta a fost modul în care a ţinut Obama să taxeze relaţia sa execrabilă cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Dar Donald Trump promite că „lucrurile se vor schimba după 20 ianuarie“, când va prelua frâiele Americii.
Protejează musulmanii
În aceeaşi zi cu adoptarea rezoluţiei ONU, administraţia Obama a anunţat desfiinţarea unui program pus în aplicare în timpul preşedintelui Bush Jr. pentru monitorizarea în principal a bărbaţilor arabi şi musulmani. Inactiv din 2011, acest registru numit NSEERS a permis serviciilor de informaţii americane să fişeze peste 80.000 de persoane din SUA.
Acest program putea fi folosit de noua Administraţie pentru a realiza un registru al musulmanilor care trăiesc în Statele Unite, o posibilitate adusă în discuţie de Trump în timpul campaniei.
50% popularitate, la final de două mandate
Obama îşi încheie mandatul cu un nivel al popularităţii destul de mare, de circa 50%, lucru „foarte neobişnuit“ pentru finalul unui al doilea mandat, consideră analiştii, şi fără nicio certitudine cu privire la soarta pe care o vor avea două dintre succesele sale în politica externă: acordul nuclear cu Iranul şi restabilirea relaţiilor cu Cuba.
