Unităţile speciale de poliţie din Kosovo au
împiedicat sâmbătă un tren pictat în culorile naţionale ale Serbiei şi pe care
erau inscripţionate cuvintele „Kosovo este Serbia” de la trecerea frontierei.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo,
fosta sa provincie, şi nu a solicitat permisiune de la Pristina pentru trecerea
trenului, pe care l-a plătit şi aranjat. Duminică, preşedintele Serbiei,
Tomislav Nikolic, a declarat că acţiunea Kosovo a arătat că vrea război cu
Belgradul.
Preşedintele kosovar Hashim Thaci a declarat de
asemenea că trenul a avut ca scop „declanşarea” kosovarilor, cu scopul de a
crea un pretext pentru ca Serbia să intervină militar şi să anexeze zonele de
nord din Kosovo, care găzduiesc aproximativ 50.000 de etnici sârbi care refuză
să accepte independenţa provinciei şi doresc să fie guvernată din nou de
Belgrad.
„Intenţia Serbiei este de a utiliza acest
tren, care a fost donat de Rusia, în primul rând pentru a ajuta la detaşarea
părţii de nord a Kosovo şi apoi … la ataşarea ei la Serbia. Este modelul Crimeea”,
a declarat Thaci într-un interviu.
El se referea la peninsula Crimeea din
Ucraina, populată atât de flota Rusiei la Marea Neagră cât şi de etnici ruşi,
care, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991, au continuat să se simtă
loiali faţă de Moscova mai degrabă decât faţă de noul guvern independent din
Kiev.
Etnicii ruşi din Crimeea au salutat anexarea de
către Moscova a peninsulei – realizată iniţial de soldaţi care purtau uniforme
fără însemne pentru a-şi ascunde identitatea – deşi mişcarea a declanşat, de
asemenea, sancţiuni economice occidentale împotriva Rusiei.
„Reacţie
în lanţ”
Serbia a pierdut controlul Kosovo atunci când
loviturile aeriene ale NATO au forţat Belgradul să-şi retragă trupele în 1999,
după ce au ucis 10.000 de civili etnici albanezi. NATO are încă aproximativ
5.000 de militari staţionaţi în Kosovo pentru a menţine pacea fragilă.
Precum face Serbia, aliatul său Rusia şi alte
ţări, de asemenea, refuză să recunoască independenţa Kosovo declarată în anul 2008.
După discuţiile purtate duminică la Belgrad cu
înalţi şefi de securitate şi militari ai Serbiei, preşedintele Nikolic a
ameninţat că va trimite trupe înapoi în Kosovo.
„În cazul în care ucid sârbi, vom trimite
armata, noi toţi vom merge, eu însumi voi merge la fel de bine, n-ar fi prima
dată”, a declarat Nikolic, care este un fost membru al Partidului Radical Sârb,
ultra-naţionalist, şi care a luptat în anii 1990 alături de paramilitari sârbi
din Croaţia.
Ca răspuns la remarcile lui Nikolic, Thaci a
declarat că orice tentativă a Serbiei de a anexa nordul Kosovo ar provoca „o
reacţie în lanţ de-a lungul întregii regiuni a Balcanilor de Vest”.
Belgradul şi Pristina aspiră ambele să adere
la Uniunea Europeană, iar normalizarea relaţiilor este o condiţie a progresului
lor, însă Serbia continuă să blocheze aderarea Kosovo la organizaţii
internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite.
Relaţiile bilaterale au intrat din nou în
tensiuni, luna aceasta, când fostul premier kosovar Ramush Haradinaj a fost
arestat în Franţa, pe un mandat din Serbia, care îl acuză de crime de război.
