UPDATE Florian Bodog, decanul Facultăţii de Medicină a Universităţii din Oradea, este favorit să preia Ministerul Sănătăţii.
UPDATE Potrivit unor surse politice, Ministerul Educaţiei ar putea fi condus de fostul rector al Academiei de Studii Economice, Pavel Năstase, un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc.
UPDATE O schimbare are loc şi la Ministerul Transporturilor care, potrvit unor surse politice, va fi dat lui Răzvan Alexandru Cuc, fost secretar de stat în acest minister, în prezent deputat de Giurgiu. Anterior, era vehiculat numele lui Marius Nica la Transporturi.
UPDATE Pe ultima sută de metri înaine de anunţarea Guvernului, liderul PSD, Liviu Dragnea, a făcut două schimbări. Finanţele vor fi preluate de Viorel Ştefan, iar portofoliul Sănătăţii îi va fi dat lui Emanuel Gabriel Botnariu, un apropiat al Gabrielei Firea.
Numele viitorilor miniştri vor fi aflate abia azi, cu doar o zi înainte ca Guvernul Grindeanu să primească votul de învestitură. Decizia i-a aparţinut lui Liviu Dragnea, cel care a selectat echipa guvernamentală şi care va conduce din umbră Guvernul. Paradoxal, Dragnea a tăiat din echipa guvernamentală oameni foarte apropiaţi, care au fost vehiculaţi în spaţiul public ca posibili miniştri, au relatat surse din PSD pentru „Adevărul“. Motivul? Preşedintele PSD îi suspectează că s-ar fi autopropus în Guvern prin intermediul jurnaliştilor, deci peste capul său, şi vrea să le ofere lecţia ierarhiei. Este cazul lui Mihai Fifor, instalat chiar de Dragnea în fruntea Consiliului Naţional al PSD, dar care este foarte aproape să piardă Ministerul Transporturilor. De asemenea, Gabriel Vlase părea bătut în cuie la Ministerul de Interne, însă Dragnea pare că o preferă pe Carmen Dan, fost prefect din Teleorman, pe care Dragnea a aşezat-o în fruntea listei PSD pentru Senat la alegerile din 11 decembrie şi apoi a instalat-o în fruntea Comisiei Juridice din Senat.
Patru ministere merg la ALDE
Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au căzut la o înţelegere ca ALDE să primească patru portofolii. Daniel Constantin, deşi în Guvernul Ponta a ocupat funcţia de ministru al Agriculturii, va trece la Mediu, întrucât Dragnea păstrează Agricultura pentru unul dintre apropiaţii săi, fie că vorbim de baronul de Olt, Paul Stănescu, sau de Daniel Botănoiu, fost secretar de stat, dat afară de Dacian Cioloş. ALDE va mai primi Energia, fotoliu care va fi ocupat de Andrei Gerea sau de Daniel Chiţoiu. Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educaţiei, va primi Ministerul Comunicaţiilor, iar pentru funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul se bat Graţiela Gavrilescu şi Steluţa Cătăniciu. Potrivit unor surse politice, Tăriceanu i-a propus lui Liviu Dragnea ca fostul director al SIE, Teodor Meleşcanu, să preia Ministerul Afacerilor Externe, însă prima variantă pentru liderul PSD rămâne George Ciamba, fost ambasador al României în Grecia şi Turcia. Meleşcanu nu are o imagine tocmai bună, pentru că, după ce l-a înlocuit pe Titus Corlăţean, s-a opus şi el deschiderii de noi secţii de vot în diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014.
Oamenii lui Ponta, lăsaţi pe dinafară
Liviu Drganea nu le-a oferit apropiaţilor lui Victor Ponta niciun portofoliu în noul Guvern. Astfel, Eugen Teodorovici, Nicolae Bănicioiu, Rovana Plumb, Titus Corlăţean şi Gabriela Szabo vor privi guvernarea Dragnea-Grindeanu de pe margine. Din noul Executiv nu va lipsi Sevil Shhaideh, prima propunere a PSD pentru funcţia de premier, care va prelua Ministerul Dezvoltării, acolo unde se află robinetul cu bani bugetari care se va deschide pentru baronii locali.
Lista provizorie de miniştri:
Premier: Sorin Grindeanu (PSD), preşedinte al CJ Timiş.
Ministerul de Interne – Carmen Dan (PSD). A fost timp de opt ani consilier juridic la Consiliul Judeţean Teleorman, sub mandatele lui Liviu Dragnea. Apoi a ajuns prefect, iar din decembrie este senator.
Ministerul Apărării- Georgian Pop (PSD). Fost preşedinte al Comisiei de control a SRI în legislatura trecută, Georgian Pop – aflat la al treilea mandat de parlamentar- face parte acum din Comisia de apărare şi ordine publică.
Ministerul Economiei – Mihai Tudose (PSD). A mai ocupat portofoliul Economiei în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015, în Guvernul Ponta. Este vicepreşedinte al PSD.
Ministerul de Finanţe – Cristian Socol (PSD). A fost consilierul lui Victor Ponta cât timp acesta a fost premier, însă Liviu Dragnea caută la Finanţe mai degrabă un specialist, nu neapărat un om de partid.
Ministerul Justiţiei –Florin Iordache (PSD). Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Iordache este şi mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea în Parlament.
Ministerul de Externe – George Ciamba (PSD)/ Teodor Meleşcanu (ALDE). Ciamba a fost ambasador al României în Grecia şi fost secretar de stat în MAE în timpul Guvernului Ponta, iar Meleşcanu a condus MAE între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2014.
Ministerul delegat pentru Afaceri Europene – Ana Birchall (PSD), preşedintele Comisiei de afaceri europene din Camera Deputaţilor.
Ministerul Fondurilor Europene – Mihaela Toader (PSD), director în cadrul ministerului în acest moment.
Ministerul Dezvoltării – Sevil Shhaideh (PSD). Propunerea refuzată de Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, Shhaideh a mai condus Ministerul Dezvoltării după ce Dragnea a fost condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.
Ministerul Agriculturii – Daniel Botănoiu (PSD). A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii până în februarie 2016, când a fost eliberat din funcţie de Dacian Cioloş.
Ministerul pentru Tineret şi Sport – Gabriel Petrea (PSD), liderul tineretului social-democrat.
Ministerul Transporturilor – Marius Nica (PSD). A ocupat funcţia de ministru al Fondurilor Europene, în Guvernul Ponta, a absolvit Academia de Informaţii, a lucrat în MApN şi a fost consilier al europarlamentarului Rovana Plumb, pe care a urmat-o, în calitate de secretar general, la Ministerul Mediului şi la Ministerul Muncii.
Ministerul Sănătăţii – Sorina Pintea (PSD). Este directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş“ Baia Mare şi deschide lista PSD Maramureş pentru Senat.
Ministerul Muncii – Lia Olguţa Vasilescu (PSD), fost primar al Craiovei, aleasă deputat la alegerile din decembrie.
Ministerul Educaţiei – Mihnea Costoiu (PSD). Unul dintre locotenenţii Ecaterinei Andronescu, Costoiu a fost ministru delegat pentru Cercetare în Guvernul Ponta.
Ministerul IMM-urilor – Florin Jianu (PSD). A mai condus ministerul în perioada martie- decembrie 2014, ca tehnocrat.
Ministerul Apelor şi Pădurilor – Doina Pană (PSD), fost ministru pentru dialog social, cea căreia premierul Victor Ponta i s-a adresat astfel : „Ce faci, fă, Doino ? Aveai chef de nişte inundaţii?“.
Ministerul Energiei – Andrei Gerea (ALDE)/ Daniel Chiţoiu (ALDE). Gerea a fost ministrul Economiei în guvernarea Ponta, în timp ce Chiţoiu a condus Finanţele, tot cu Ponta premier.
Ministerul Mediului – Daniel Constantin (ALDE), fost ministru al Agriculturii.
Ministerul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – Steluţa Cătăniciu (ALDE)/ Graţiela Gavrilescu (ALDE). Cătăniciu este deputat, iar Gavrilescu a fost ministru al Mediului.
Ministerul Comunicaţiilor – Sorin Câmpeanu (ALDE), fost ministru al Educaţiei şi premier interimar după demisia lui Victor Ponta.
Ministerul Turismului – Titus Mircea Dobre (PSD), deputat de Constanţa, la al doilea mandat.
Cătăniciu, incompatibilă şi pentru Parlament, şi pentru Guvern
Deputata Steluţa Gustica Cătăniciu (53 de ani), prim-vicepreşedinte al ALDE şi copreşedinte ALDE Cluj, era ieri în cărţi pentru a ocupa postul de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul. De profesie avocat, Cătăniciu este unul dintre politicienii care au criticat deschis activitatea DNA şi a fostei şefe a Curţii Supreme, magistratul Livia Stanciu, în prezent judecător la Curtea Supremă. Este la al doilea mandat de deputat, în 2012 a fost aleasă pentru prima dată pe listele PNL, dar a migrat, în 2014, la partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu. Situaţia Steluţei Cătăniciu este delicată, deoarece parlamentara nu are voie de a ocupa o funcţie sau o demnitate public, aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 24 noiembrie 2015. Motivul: Curtea Supremă a decis definitiv atunci că Steluţa Cătăniciu s-a aflat în conflict de interese în perioada ocupării funcţiei de consilier local la Cluj-Napoca (2008-2012), deoarece a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea.
Aceeaşi decizie o luase anterior, în 2013, şi Curtea de Apel Cluj. Totuşi, Seluţa Cătăniciu şi-a continuat cariera politică fără să fie afectată în niciun fel de sentinţa Curţii Supreme. Anul trecut, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Camerei Deputaţilor, fără succes, amendarea sau vacantarea locului de deputat în acest caz. După alegeri, în decembrie 2016, ANI a solicitat ca mandatul Steluţei Cătăniciu, dar şi al deputatului Ion Sorin Roman (PSD)- aflat într-o situaţie similară, să fie invalidate. Cererea ANI a fost respinsă de Comisia de Validare din Parlament, condusă de deputatul Florin Iordache (PSD), care a validat mandatul cu 19 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” şi două „abţineri”.
Sentinţa Curţii Supreme
Steluţa Cătăniciu a contestat decizia definitivă a Curţii Supreme, printr-o cale extraordinară de atac, contestaţie în anulare, care nu suspend însă efectele sentinţei. Cazul are următorul termen pe 22 februarie 2017.
Potrivit ANI, Cătăniciu, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, a participat, în 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a societăţii Cooperativa Meşteşugărească „Foto Optica” din Cluj-Napoca. În acelaşi timp, Cătăniciu era angajată de „Foto Optica” să reprezinte interesele Cooperativei într-un proces chiar cu Consiliul Local, care privea chiar spaţiul comercial.
Curtea Supremă a arătat că în acest caz nu este vorba doar de incompatibilitatea consilier local-avocat. Cătăniciu avea obligaţia „de a respecta principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, respective: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”. Toate acestea, arată magistraţii, sunt consacrate în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. (Ionel Stoica)
