Trump a declarat într-un interviu cu The Times
of London că a fost un critic profund al politicii externe anterioare a SUA,
descriind invazia Irakului drept, eventual, cea mai gravă eroare din istoria
Statelor Unite şi înrudită cu „aruncatul cu pietre într-un stup de albine”.
Dar, înainte de inaugurarea sa de vineri ca cel
de-al 45-lea preşedintele american, Trump a ridicat perspectiva primului pas
major spre controlul armelor nucleare din 2010, când preşedintele Barack Obama
a ajuns la un Tratat de reducere a armelor strategice cu Rusia.
„Există sancţiuni cu privire la Rusia – să
vedem dacă putem face unele afaceri bune cu Rusia”, a fost citat preşedintele ales republican
de The Times.
„Cred că armele nucleare ar trebui să fie reduse
substanţial, iar asta face parte din afacere. Rusia este însă un subiect
sensibil acum din cauza sancţiunilor, dar cred că ceva se poate întâmpla şi o
mulţime de oameni vor beneficia”, a spus el.
Statele Unite şi Rusia sunt de departe cele
mai mari puteri nucleare ale lumii. Statele Unite ale Americii deţin 1.367 de
focoase nucleare pe rachetele strategice dislocate şi bombardiere, în timp ce
Rusia are 1.796 de astfel de focoase nucleare desfăşurate, conform ultimei
evaluări publicate de către Departamentul de Stat al SUA.
Trump a promis să îmbunătăţească relaţiile cu
Moscova, chiar dacă se confruntă cu critici că este prea dornic să devină un
aliat al lui Putin, un fost spion KGB care a ajuns în fruntea Kremlinului în
1999.
Chestiunea s-a confruntat cu critici
reînnointe după apariţia unui raport neverificat care arăta că Rusia a colectat
informaţii compromiţătoare despre Trump. Dosarul neconfirmat a fost rezumat
într-un raport al serviciilor de informaţii americane prezentat lui Obama şi
Trump în această lună, care a concluzionat că Rusia a încercat să balanseze rezultatul
alegerilor din 8 noiembrie în favoarea lui Trump prin hacking şi alte mijloace.
Raportul nu a evaluat dacă încercările Rusiei au afectat rezultatul
scrutinului.
Trump a acuzat agenţiile de informaţii din SUA
de scurgerea informaţiilor de dosar, pe care el le-a numit „ştiri false” şi
lucruri false. Liderii serviciilor de informaţii au negat acuzaţiile.
