Într-un comunicat final, dur şi minuţios negociat, participanţii la Conferinţa de la Paris îi îndeamnă pe israelieni şi pe palistinieni să-şi ”demonstreze angajamentul faţă de soluţia cu două state şi să se abţină de la acţiuni unilaterale care ar prejudicia rezultatul negocierii, în special cu privire la frontiere, Ierusalim şi refugiaţi”.
În text se precizează că în cazul în care sunt întreprinse asemenea acţiuni, semnatarii ”nu le vor recunoaşte”.
Acest mesaj este lansat într-un context deosebit de expliziv, în care o soluţie cu două state pare mai de neatins ca niciodată, la aproape 70 de ani de la înfiinţarea Israelului şi începutul conflictului.
El intervine totodată cu cinci zile înainte de intrarea în funcţie a unei administraţii americane care a adoptat poziţii extrem de proisraeliene.
Însă semnatarii comunicatului se abţiin cu grijă să se refere la proiectul controversat al viitorului preşedinte american Donald Trump de a muta Ambasada Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim.
Cu toate acestea există ”un mesaj subliminal către administraţia Trump”, potrivit unui diplomat francez.
Preşedintele-ales american a promis în campanie să recunoască Ierusalimul drept capitala israelului şi să-şi mute ambasada acolo.
O asemenea măsură ar rupe cu politica istorică a Statelor Unite şi ar fi contrară poziţiei ONU, potrivit căreia statutul Ierusalimului – a cărui parte de Est, palestiniană, a fost ocupată în 1967 şi apoi anexată de israel în 1980 – este necesar să fie soluţionat prin negocieri.
Palestinienii, care vor să transforme Ierusalimul în capitala viitorului lor stat, au reacţionat de altfel dur. Preşedintele Mahmoud Abbas a ameninţat că va reveni asupra recunoaşterii Israelului în cazul în care va fi aplicată o asemenea decizie.
”PROVOCARE”
Mai direct decât comunicatul final, şeful diplomaţiei franceze Jean-Marc Ayrault a apreciat în conferinţa sa de presă că mutarea ambasadei ar reprezenta o ”provocare”. Anterior el a avertizat împotriva unui proiect ”extrem de încărcat în consecinţe”.
El a reiterat, de asemenea, că ”baza” soluţionării conflictului sunt ”frontierele din 1967 şi marile rezoluţii ale ONU”, referindu-se la texte care îndeamnă Israelul să se retragă din teritoriile ocupate după Războiul de Şase Zile din 1967.
La rândul său, secretarul de Stat american John Kerry şi-a exprimat satisfacţia faţă de un text ”echilibrat”, care denunţă acte şi incitări la violenţă de partea palestiniană.
El a confirmat totodată că a discutat duminică, la telefon, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru a-i oferi ”asigurări”. Netanyahu a denunţat neîncetat iniţiativa franceză, pe care a catalogat-o drept o ”impostură” şi ”futilă”.
Israelienii şi palestinienii, ale căror negocieri sunt blocate de aproape trei ani, nu au fost invitaţi la Conferinţa de la Paris.
Palestinienii sunt în favoarea unei internaţionalizări a conflictului, însă israelienii se opun în mod violent oricărei abordări multilaterale a dosarului, iar Guvernul Netanyahu nu a ascuns că aşteaptă cu nerăbdare venirea lui Trump la putere.
În acest context, reuniunea de la Paris este mai degrabă simbolică, într-un moment în care perspectiva celor două state se evaporă având în vedere situaţia de pe teren, marcată de o accelerare a colonizării israeliene şi a atacurilor şi atentatelor palestiniene.
Ea este totodată ultimul act al unei serii de gesturi remarcate cu privire la problema israeliano-palestiniană, dintre care cel mai important a avut loc pe 23 decembrie la ONU.
Cu o lună înainte să plece de la Casa Albă, administraţia preşedintelui în exerciţiu Barack Obama s-a abţinut la votul asupra unei rezoluţii de condamnare a colonizării israeliene, prima din 1979 încoace. Spre marea nemulţumire a preşedintelui-ales Trump, care îndemna Washingtonul să se opună prin veto.
Câteva zile mai târziu, într-un discurs considerat un testament politic, secretarul de Stat american John Kerry a denunţat din nou colonizarea şi a enunţat parametrii soluţionării conflictului, evocaţi în comunicatul final al Conferinţei de la Paris.
O nouă conferinţă internaţională, ”cu participanţii care doresc”, va avea loc până la sfârşitul anului pentru a evalua progresele procesului, se mai arată în comunicatul final.
