Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că intenţionează să convoace un referendum naţional pe tema graţierii şi amnistiei. Din acest moment, Klaus Iohannis intră într-o procedură legală, care ţine inclusiv de Parlament. Problema lui Klaus Iohannis este că această temă a graţierii şi amnistiei sau problemele de justiţie în general nu intră în categoria celor considerate de interes naţional şi nu sunt prevăzute în Legea de organizare a referendumului.
UPDATE: Președintele însă se bazează pe o decizie a Curții Constitionale din 2006 – DECIZIA Nr.567din 11 iulie 2006
Citeşte şi: Klaus Iohannis convoacă REFERENDUM pe tema graţierii
În primul rând, preşedintele trebuie să trimită o scrisoare către Parlament prin care să îi consulte cu privire la intenţia sa de a declanşa un referendum. Ulterior consultării, preşedintele este cel care stabileşte data şi problemele asupra cărora populaţia este invitată să răspundă, printr-un decret prezidenţial.
Ce spune Constituţia:
„ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.
Conform deciziei Curţii Constituţionale, un referendum naţional este validat dacă avem o rată de participare de cel puţin 30%. Validarea rezultatului referendumului se face de către Curtea Constituţională.
De menţionat că referendumul are rol consultativ, Parlamentul fiind cel care decide dacă pune în aplicare rezultatul votului sau nu. Aceeaşi situaţie am avut-o în anul 2009, când preşedintele Traian Băsescu a convocat şi a trecut un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, dar decizia rezultată ca urmare a consultării populare nu a fost pusă în aplicare de Parlament.
Iată ce prevede legea 3/2000, privind organizarea referendumului:
„Art. 11.
(1) Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national.
(2) Problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de Presedintele Romaniei, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Art. 12.
(1) Sunt considerate probleme de interes national in sensul art. 11: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
a) regimul general al proprietatii publice si private;
b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
c) organizarea generala a invatamantului;
d) structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale;
e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani;
f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice;
g) regimul general al cultelor.
(2) Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul tarii”, arată legea.
