O scrisoare anonimă, care prezintă povestea unei vieți salvate, a devenit foarte populară pe Internet.
”Eram proaspăt intrat la liceu și nu îmi cunoșteam încă toți colegii. Într-o zi am văzut un coleg de clasă care ducea cu el toate manualele. Mi s-a părut ciudat acest lucru și am zis că trebuie să fie vreun tocilar care a pierdut contactul cu realitatea. Eu aveam de gând în weekend să merg la fotbal și nu aveam timp să mă gândesc la așa fleacuri. Dintr-o dată am văzut un grup de băieți care au alergat spre el. Au sărit la el cu toții și l-au bătut, iar cărțile i le-au aruncat. După asta au repede au fugit. Ochelarii pe care îi porta, de la o lovitură puternică au zburat la 3 metri de el. Eu m-am apropiat, i-am dat ochelarii și m-am uitat în ochii lui: o privire mai disperată nu am mai văzut în viața mea.
Luni dimineața l-am întâlnit din nou pe Kylie în drum spre liceu. El iarăși avea cu sine vreo 40 de cărți. M-am apropiat și i-am spus în glumă: ”Ascultă, dacă vei duce mereu atâtea cărți vei deveni puternic ca Schwarzenegger”. Am fost prieteni 4 ani. (…)
La balul de absolvire anume lui i-a revenit misiunea de a ține un discurs. Și iată el a început:
”Balul de absolvire este timpul mulțumirii. Trebuie să mulțumim tuturor care au fost cu noi de-a lungul acestor ani. Trebuie să mulțumi părinților, profesorilor, rudelor, antrenorilor… dar cel mai mult prietenilor. Astăzi vreau să vă spun doar un singur lucru – fiți prieteni. Este cel mai de preț lucru. O să vă zic o istorie.”
Și Kylie a povestit cum în acea zi când ne-am întâlnit prima dată el avea intenția să se sinucidă. Anume din acest motiv el și-a luat cu sine acasă toate cărțile de la școală, pentru ca părinții lui să nu fie nevoiți să facă ei asta după decesul său. Apoi el a făcut o pauză și s-a uitat direct la mine: ”Însă datorită unui PRIETEN, am rămas în viață.”
