Numai că, în prezent, restricţiile bugetare de la Moscova fac prea puţin probabilă angajarea Rusiei într-o cursă a înarmării în stilul celei din timpul Războiului Rece, care a avut ca rezultat, printre altele, aşa-numita „bombă a ţarului“, o armă nucleară construită şi detonată apoi pentru a demonstra capacităţile tehnologice militare ale URSS.
Şi asta în ciuda faptului că America ar putea, cât de curând, să-şi extindă arsenalul nuclear, având în vedere că viitorul şef al Casei Albe, republicanul Donald Trump, a sugerat recent acest lucru.
De altfel, imposibilitatea Kremlinului de a intra într-o nouă cursă a înarmării nucleare este sugerată şi de reacţia Rusiei la declaraţiile preşedintelui ales al SUA.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a afirmat că ţara sa nu va va lua parte la nicio cursă a înarmării, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat politica Statelor Unite.
Totuşi, tonul moderat adoptat de Rusia nu înseamnă că Moscova va da înapoi în ceea ce priveşte planurile sale de apărare, afirmă Stratfor, ci înseamnă mai degrabă că nu vrea să se repete pagina de istorie legată de cheltuielile excesive pentru domeniul militar care au contribuit la accelerarea procesului de destrămare a Uniunii Sovietice.
