Iordache şi-a nuanţat poziţia, după ce iniţial, în timpul zilei de ieri, el a răspuns astfel unei întrebări: „În urma dezbaterii, punctele de vedere majoritare pe ce înseamnă Legea Graţierii şi subiectele celelalte, spun foarte clar că urmează lege organică introdusă în Parlament, uitaţi de restul”, a susţinut ministrul Justiţiei.
„Un proiect şmechereşte”
Politicianul nu a fost singura persoană de la dezbateri care fusese închis în penitenciar. La discuţii au mai participat fostul avocat al fraţilor Cămătaru, Mihai Costea, condamnat la 13 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune, precum şi Florentin Scaletchi, fostul preşedinte al OADO, condamnat la şase ani de închisoare pentru fapte de corupţie, ambii executând pedepsele primite.
ONG-ul lui Voiculescu vrea extinderea graţierii
O parte dintre ONG-uri au susţinut proiectele lui Iordache. De exemplu, reprezentantul FACIAS, înfiinţată de Dan Voiculescu, a spus că organizaţia propune extinderea prevederilor din ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale şi „redozarea pedepselor mai mari de cinci ani”. El a prezentat în timpul intervenţiei şi un plic pe care l-a primit la sediul fundaţiei, în care se află „exemplare vii de ploşniţe şi gândaci, culese de pe saltele din penitenciare”.
Florin Ghiulbenghian, preşedintele Fundaţiei pentru Bună Guvernanţă şi Preîntâmpinarea Corupţiei, care are o condamnare de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune, definitivă din decembrie 2016, a spus că este de acord cu proiectele de OUG. Şi Viorica Onciu, preşedintele Fundaţiei pentru Combaterea Discriminării şi Corupţiei, a spus că susţine legea graţierii, „din punct de vedere uman”.
„Nu vă jucaţi cu focul, domnule ministru”
Mai multe organizaţii nonguvernamentale au cerut retragerea OUG-urilor discutarea proiectelor în Parlament, după ce vor fi făcute studii de impact şi reanalizarea cazurilor în care s-ar putea aplica graţierea. Preşedintele Asociaţiei ”21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieş, s-a declarat categoric împotriva ordonanţelor: „Este o grabă direct interesată pentru cei care au probleme din politică, lăsaţi-i să-şi ispăşească pedepsele”. Preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene, a fost ferm: „Nu vrem ca proiectele din justiţie să fie OUG, ci să fie dezbătute în Parlament, altfel venim aici şi protestăm să arătăm ce face PSD”.
„Avem 50.000 de membri, nu vă jucaţi cu focul, domnule ministru, nu merită”, a spus Dragoş Mihai, presedintele Consiliului Tineretului din România.
„Nu dorim o asumare a răspunderii Guvernului, ci aprobarea în Parlament. Dacă le veţi respinge (amendamentele, n.r.), vă rog să ne motivaţi în scris”,a cerut reprezentantul Transparency România. Directorul executiv al APADOR-CH, Nicoleta Andreescu, a spus că speră ca cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale să devină proiecte de lege: „Nu s-a justificat necesitatea adoptării acestor acte în regim de urgenţă”. Gelu Trandafir, de la Freedom House, a avut un punct de vedere similar.
Iohannis cere, din nou, retragerea proiectelor
În timpul dezbaterii de la Ministerul Justiţiei şi în urma protestelor, preşedintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului să retragă cele două ordonanţe privind graţierea şi redefinirea unor infracţiuni în favoarea inculpaţilor.
„Guvernul nu poate să treacă peste voinţa cetăţenilor, care este suverană. Vocea oamenilor nu mai poate fi ignorată! Solicit Guvernului să abandoneze demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. România are doar de pierdut din prelungirea acestei situaţii care a scos zeci de mii de români în stradă“, a reacţionat Klaus Iohannis. Este al doilea apel al preşedintelui către reprezentanţii Guvernului pentru a renunţa la cele două acte normative.
Ministrul Justiţiei Florin Iordache este aşteptat, marţi, să participe la şedinţa parlamentarilor PNL, care încearcă să convingă Guvernul să nu mai promoveze cele două proiecte.
Scapă condamnaţii pentru abuz în serviciu?
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat, ieri, la începutul dezbaterii pe Ordonanţele din justiţie, că de graţiere nu vor beneficia violatorii, criminalii, recidiviştii sau cei acuzaţi de fapte de corupţie. Potrivit celei mai recente statistici, publicate ieri de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în închisori sunt 27.250 de persoane. Potrivit primei variante de graţiere, publicate de Ministerul Justiţiei, de prevederile acesteia ar beneficia aproximativ 3.700 de persoane.
În acest moment, în penitenciare sunt 127 de persoane condamnate pentru fapte clasice de corupţie: luare de mită (49 de persoane), darea de mită (26 de persoane), traficul de influenţă (39 de persoane) şi cumpărarea de influenţă (13 persoane).
Totuşi, de graţiere, ar urma să beneficieze alte persoane 215 persoane, condamnate pentru infracţiuni de serviciu sau conexe faptelor de corupţie, cum ar fi: abuz în serviciu (49 de persoane), în baza Legii 78/2000 de combatere a infracţiunilor de corupţie (148 de persoane) şi în baza Legii pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei publice (18 persoane).
40% din deţinuţi, recidivişti
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a arătat, luni, după consultările de la Ministerul Justiţiei că nu are nicio garanţie că cei liberaţi condiţionat nu se vor întoarce în închisoare.
„Putem astăzi doar să discutăm despre statistici şi statisticile ne spun că în penitenciar sunt circa 40 – 44 la sută dintre cei condamnaţi anterior care au mai comis infracţiuni, adică recidivişti”, a arătat Marius Vulpe. Întrebat dacă este pentru sau împotriva graţierii, Vulpe a spus: „Dacă apare sub forma asta sau altă formă eu sunt obligat să o execut, nu să îmi dau cu părerea”.
Oficialii Administraţiei Penitenciarelor spuneau în urmă cu mai puţin de două săptămâni că graţierea nu ar rezolva nici jumătate din excedentul capacităţii puşcăriilor româneşti, argumentul principal folosit de Guvern pentru a promova controversatul proiect de ordonanţă privind graţierea. Cel puţin aşa susţin oficiali din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Mai precis, aceştia spun că doar aproximativ 3.500 de condamnaţi s-ar încadra în condiţiile de graţiere, în timp ce deficitul de locuri în penitenciare depăşeşte 8.500 de locuri.
Defalcat, în penitenciarele româneşti sunt 1.625 de persoane condamnate la pedepse cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, 856 de condamnaţi care au împlinit vârsta de 60 de ani, 14 femei însărcinate, 1.213 persoane care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani, precum şi 26 de deţinuţi diagnosticaţi cu boli incurabile în faze terminale.
Ce prevăd proiectele de ordonanţă
În forma actuală, proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu beneficiază recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale: infracţiuni contra siguranţei statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, infracţiuni sexuale, tâlhărie, piraterie sau evadare. Toţi cei graţiaţi integral vor trebui să plătească despăgubirile stabilite de intanţă în termen de un an de zile, iar în caz contrar graţierea se revocă.
Proiectul mai prevede că se graţiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze şi persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale. Pentru cei care beneficiază de graţiere parţială nu există niciun fel de condiţii privitoare la tipul faptei, iar acestora nu li se impune obligaţia de plată a prejudiciului.
Modificări la legislaţia penală
În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, acesta prevede, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar intervalul de pedeapsă se reduce de la 2-7 ani la 6luni-3 ani sau amendă. La acelaşi articol se precizează că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, care se poate face doar în trei luni de la comiterea faptei.
Proiectul de ordonanţă mai prevede şi abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenţa în serviciu.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
