Redăm integral postarea lui Teodor Stolojan:
Decamdată, avem puţine analize facute de către experţi în politică pentru a răspunde la această întrebare.
De aceea, doresc să exprim un posibil răspuns la această întrebare.
În primul rând, PSD a fost eficient în campania sa pe trei teme majore, la care PNL nu a găsit un răspuns adecvat:
1. A reînviat un mesaj naţionalist de tipul ”nu ne vindem ţara”, dar într-o formă mai sofisticată, respectiv companiile transnaţionale care scot profitul din ţară, sărăcind pe români;
2. A promovat ideea că Guvernul Cioloş este guvernul ”zero” rezultate şi a asociat acest guvern cu PNL , ca principalul susţinător al său;
3. A creat percepţia că justiţia acţionează pe bază de comenzi politice, chiar dacă acest mesaj l-a dat, în special, prin intermediarii săi din mass media.
În al doilea rând, PNL a făcut o serie de greşeli majore care au condus la pierderea încrederii multor oameni în partid:
1. Prezentarea unui program de guvernare, cu schimbări introduse în timpul campaniei electorale, ceea ce a condus la percepţia de improvizaţie, în contrast cu programul PSD, analitic şi constant. Un exemplu concludent este anunţarea măsurii de eliminare a impozitului pentru toate pensiile. O măsură greşită din două puncte de vedere: problema reală a pensionarilor este valoarea punctului de pensie şi nu impozitul; favoriza, în mod deosebit, priviligeaţii sistemelor de pensii speciale, care au ajuns la pensii de mii de euro pe lună;
2. Promovarea unor mesaje de campanie slabe, unele cu erori de judecată nepermise, ca, de exemplu, cel care conţinea cuvântul ”pogrom” şi care au trebuit să fie retrase, imediat după lansare;
3. Asumarea de către PNL a unui candidat de prim ministru, care însă, abia în ultimele zile a dat un mesaj clar că îşi asumă această candidatură susţinută de către PNL;
4. Irosirea unui timp prea lung, până s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă de la conducerea duală la nivelul organizaţiilor partidului (rezultată în urma fuziunii PNL-PDL) la conducerea unică a acestora, cu menţinerea a unui mare număr de funcţii politice în organizaţii (prim vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, fără răspunderi precise, ceea ce a condus la demonetizarea acestora). În loc de concentrare pe programul de guvernare, a existat o concentrare pentru ”cine este cine în partid”;
5. ”Schimbarea la faţă” a candidaţilor pentru parlament , pozitivă pe fond, a avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a fi asimilată de către membrii partidului şi , mai ales, percepută şi apreciată de către votanţi. În anumite situaţii,unele organizaţii au avut senzaţia revenirii la practica ”paraşutării de la centru” a unor candidaţi necunoscuţi, ceea ce a demobilizat organizaţiile respective în campanie;
6. În campanie, s-a renunţat la participarea unor lideri ai partidului ca purtători de mesaj, deşi aceştia nu aveau nicio problemă de integritate şi au obţinut rezultate bune la alegerile locale pentru simplu motiv ca erau ”vechi” în partid. De exemplu, în cazul mitingului organizat la Iaşi, unui astel de lider al PNL, aflat în drum spre Iaşi, i s-a comunicat că nu i se va mai da prilejul să îşi prezinte mesajul de la tribună.
În al treilea rând, au existat şi restricţii impuse de legislaţia electorală, care, cred, că au avut un impact negativ pentru votanţii PNL, cum ar fi, de exemplu, cetăţenii români din străinătate care nu puteau vota, decât dacă demonstrau că au rezidenţa în străinătate, precum şi cetăţenii români din ţară, aflaţi în alte judeţe sau chiar în judeţele de domicilu, dar fără mutaţiile făcute.
Ce are de făcut PNL pentru a recâştiga încrederea propriilor membrii în partid şi a cetăţenilor în capacitatea politică a acestuia:
1. Instituirea unuei noi structuri politice şi organizatorice a PNL pentru a-l transforma intr-o forţă politică puternică de centru dreapta. De pildă, funcţiile politice (vice-preşedinţi) create numai pentru asumarea de responsabilităţi concrete în îndelinirea direcţiilor şi obiectivelor strategice ale partidului (cum ar fi , de exemplu, capacitatea partidului de a genera idei şi programe pentru dezvoltarea României şi ridicarea standardului de viaţă al oamenilor; dezvoltarea resurselor umane ale partidului etc.);
2. Organizarea de alegeri libere şi corecte, la nivelul tuturor organizaţiilor partidului, pornind de jos în sus;
3. Realizarea unei opoziţii constructive, fermă şi profesionistă;
4. Şi, evident, multă muncă; revenirea la contactul direct cu oamenii, în sate, comune , oraşe şi municipii.
Renunţarea la acei lideri actuali sau foşti, pentru care ei şi munca sunt două linii paralele. În contrast cu programul de guvernare al PSD, analitic şi constant.
