ONG anticorupţie Transparency International (TI) a denunţat miercuri dezvoltarea unui cerc vicios în care avântul populismelor şi corupţia se alimentează reciproc, potrivit AFP, transmite agerpres.ro.
Anul „2016 a arătat că corupţia sistemică mondială şi inegalităţile sociale se susţin reciproc, ducând la dezamăgire populară” şi „furnizând un teren fertil creşterii populismelor”, indică într-un comunicat ONG cu sediul la Berlin, care îşi publică noul indice al „percepţiei corupţiei” în lume.
Şefa Uniunii Judecătorilor desfiinţează referendumul lui Iohannis: Justiţia, ca armă politică
Dar „populismul este remediul negativ”, continuă textul. „Ţările care îşi instalează conducători autocraţi populişti coboară în realitate în clasamentul” stabilit de TI, a declarat pentru AFP Finn Heinrich, director de cercetări la Transparency.
ONG indică din acest punct de vedere Turcia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care a trecut într-un an din poziţia 66 la 75, şi Ungaria premierului Viktor Orban, situată în clasamentul în an în poziţia 57 (locul 50 în cel din 2016).
Conducătorii populişti promit să combată corupţia „dar nu o fac, ci agravează lucrurile, subminând democraţia şi libertatea presei”, îşi exprimă regretul Heinrich.
TI observă de asemenea cu circumspecţie începutul activităţii lui Donald Trump, învestit vineri: „Primii săi paşi nu sunt promiţători. Observăm că şi-a numit ginerele (Jared Kushner) înalt consilier la preşedinţie, iar acesta nu este un semn bun”, estimează Heinrich.
SUPER-VESTE PENTRU ROMÂNI Se cere introducerea SALARIULUI MINIM în toată Uniunea Europeană
Potrivit lui, „dacă Trump îşi respectă promisiunea de a combate corupţia, cred că SUA”- situate pe locul 16 anul trecut şi pe 18 anul acesta -„pot să-şi amelioreze situaţia”. Dar, observându-i deciziile,”ne temem că vor înregistra o cădere”.
În fiecare an, Transparency întocmeşte un „Raport asupra percepţiei corupţiei”, evaluare (făcută în acest an asupra a 176 de ţări) pe o scară de la 0 la 100, mergând de la ţara cea mai coruptă spre cea mai virtuoasă. Acest efort se sprijină pe date colectate de 12 organisme internaţionale, între care Banca Mondială, Banca Africană de Dezvoltare şi Forumul Economic Mondial.
România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2016, elaborat de organizaţia Transparency International şi prezentat miercuri la Berlin, relevă un comunicat de presă al TI.
La nivel global valoarea medie a IPC este de 43 de puncte, iar la nivelul UE – de 65 de puncte.
În raportul similar elaborat de Transparency International (TI) în 2016 pentru anul 2015, România ocupa locul 58 în acest clasament, cu 46 de puncte.
Singurele ţări din UE care au punctaje mai mici decât România sunt Italia (47 puncte), Grecia (44 puncte) şi Bulgaria (41 puncte). Scorul obţinut de ţara noastră a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepţia corupţiei în sectorul public.
”Locul României în clasamentul internaţional şi european şi orice punct în plus obţinut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, faţă de anii anteriori în care se înregistrau şi rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepţia asupra corupţiei în sectorul public din ţara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, şi până în prezent, relevă că România a făcut paşi importanţi spre integritate. Deşi îmbunătăţirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 şi până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătăţire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupţie ale instituţiilor naţionale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancţionare a corupţiei, dar şi eforturilor societăţii civile care a contribuit substanţial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaţionale”, menţionează raportul TI.
În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca şi Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) şi Norvegia (87 de puncte). Dintre statele Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obţinut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg şi Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.
Anul 2016 a demonstrat peste tot în lume că inegalitatea socială şi corupţia sistemică se susţin reciproc, ceea ce duce la nemulţumirea publicului faţă de clasa politică şi oferă un teren fertil pentru apariţia politicienilor populişti.
În 69% din cele 176 de state cuprinse în raportul privind IPC în 2016 scorul înregistrat este sub 50, pe o scală de la 0 ( ‘foarte corupte’) la 100 (‘deloc corupte’), demonstrând astfel cât de masivă şi răspândită este corupţia din sectorul public în toată lumea, notează sursa citată. În acest an, mai multe ţări au scăzut în clasamentul indicelui faţă de cele care şi-au îmbunătăţit această poziţie, ceea ce arată necesitatea unor acţiuni urgente pentru remedierea situaţiei.
